Tratamentul cu Sulphoraphanul de Brocoli în infecția cu Helicobacter Pylori

Ce este infecția cu Helicobacter?

Helicobacter pylori, numit anterior Campylobacter pyloridis, este o bacterie microaerofilă găsit în stomac. A fost identificată în 1982 de către Barry Marshall şi Robin Warren, care au descoperit că este prezentă la pacienţii cu gastrită cronică şi ulcer gastric, condiţii care înainte nu erau considerate cauze microbiene.
De asemenea are legătură cu dezvoltarea de ulcere duodenale şi a cancerului de stomac. Cu toate acestea, peste 80 la sută din persoanele infectate cu această bacterie sunt asimptomatice şi a fost afirmat faptul că ar putea juca un rol important în ecologia naturală a stomacului.
Mai mult de 50% din populaţia lumii poartă H. pylori în tractul gastro-intestinal la nivelul superior. Infecția este mai răspândită în ţările în curs de dezvoltare, iar incidenţa este în scădere în ţările occidentale. Forma de spirala a H. pylori (de unde și derivația  generică a numelui) se crede că a evoluat pentru a penetra mucoasa stomacului.

Simptome

Majoritatea bolnavilor infectați cu Helicobacter nu au nici un fel de simptom, dar nu trebuie să uităm cât de frecventă este infecția. În cazul sindroamelor dispeptice, definite ca o stare de disconfort la nivelul etajului superior abdominal, bolnavii acuză dureri, arsuri, crampe în această zonă, balonari, ceea ce le poate diminua apetitul sau, dimpotrivă, simptomele pot fi calmate de alimentație.
Bolnavii de ulcer gastroduodenal acuză dureri epigastrice, pirozis (senzație de arsură în spatele sternului), uneori grețuri și vărsături. Aceste simptome pot fi calmate de ingerarea anumitor alimente (se cunoaște faptul că alimentele alcaline calmează durerea, în special în ulcerul duodenal). Nu este o regulă însă, alimentele pot și declanșa durerea, mai ales în ulcerul gastric, prin distensia peretelui stomacului. Uneori durerea se accentuează nocturn, când există un maximum al secreției gastrice.
În cancerul gastric, clasic, se descrie lipsa apetitului, chiar o repulsie față de anumite alimente (în special carne și pâine), scădere în greutate, dureri epigastrice (în general, fără legătură cu alimentația), anemie, stări de oboseală.

Factori Favorizanți
Lipsa unor măsuri elementare de igienă este esențială în transmiterea infecției. Țările dezvoltate, în care oamenii au fost mult mai bine instruiți în această privință, au diminuat mult procentul persoanelor infectate (până la 10-20% din populație). De asemenea, apariția testelor ușor de utilizat și relativ ieftine pentru Helicobacter Pylori și folosirea lor curentă în aceste țări, în cazurile în care testarea se impune, urmată de tratamente corecte, a scăzut mult frecvența infecției. Controlul apei potabile, este un factor extrem de important în această privință.

Diagnostic

Infecția cu H.Pylori este o problemă importantă de sănătate publică datorită frecvenței mari în populația generală și riscului dezvoltării unor afecțiuni gastroduodenale.
Testele pentru diagnosticare sunt:
1. Invazive: (utilizează fragmente din mucoasa gastrică prelevate în timpul endoscopiei digestive superioare) test rapid la urează, examen histologic (examinare la microscop), culturi bacteriene.
2. Non-invazive: teste serologice, test respirator cu uree marcată, determinarea Antigenului H. pylori din materii fecale, teste moleculare (identificarea ADN-ului Hpylori în diverse probe biologice).

În practica curentă cele mai utilizate teste sunt:
1.Testul serologic (determină prezența anticorpilor împotriva H.Pylori). Este important de știut că Anticorpii anti HPylori pot fi detectați în sânge chiar și cu 6 luni după eradicarea infecției.
2.Determinarea antigenului din materii fecale: este un test cu o sensibilitate de 88-89% și o specificitate de peste 90%.
3.Test rapid la urează (fragmente biopsice recoltate în timpul endoscopiei digestive superioare se pun într-un gel care conține uree și un indicator. Virarea culorii indică pozitivitatea testului): sensibilitate 80-100% și specificitate 92-100%.
4.Examen histologic (fragmentul de mucoasă gastrică prelevat în timpul endoscopiei digestive superioare este colorat și examinat la microscop).

Tratament medical:

Tratamentul corect aplicat, odată depistată infecția, este esențial, dar nu este usor de urmat. Cel mai frecvent este vorba de o asociere de trei medicamente (un antisecretor gastric și două antibiotice), care se administrează de două ori pe zi, timp de 7-14 zile. Respectarea ritmului de administrare este extrem de importantă. Medicamentele pot genera reacții neplăcute – diaree, grețuri,  gust amărui, lipsa apetitului, balonări, disconfort abdominal. Cu toate aceste neajunsuri, tratamentul trebuie continuat conform recomandării medicului curant! De asemenea, este necesară verificarea eradicării bacteriei la o lună de la terminarea tratamentului.
În cazul eșecului terapeutic, se alege un tratament de a doua linie, fie prin adoptarea unei alte scheme anitbiotice de triplă terapie, fie se trece la o cvadruplă terapie, ceea ce înseamnă patru medicamente, dintre care minimum două sunt administrate de patru ori pe zi.

Efecte secundare tratamentului medical prin antibiotice:
Medicamentele pot genera reactii neplăcute – diaree, grețuri, gust amărui, lipsa apetitului, balonări, disconfort abdominal.
Este important de știut că această bacterie dezvoltă rapid rezistența la antibiotice, eradicarea sa este dificilă, iar recidivele pot fi deseori întâlnite.
Antibioticele de asemenea:
- distrug și flora bacterienă benefică, distrug agenţii patogeni, dar şi bacteriile bune, cele care echilibrează flora intestinală.
- alergii în rândul copiilor şi nu numai. Copiii până la 1 an sunt sensibili şi pot dezvolta uşor alergii la medicamente sau alimente. Unele studii susţin că administrarea antibioticelor la vârste foarte mici poate produce apariţia astmului infantil.
- fluoroza. Antibioticele pot determina fluoroza – pătarea danturii la nivelul incisivilor.
- scad imunitatea prin distrugerea bacteriilor probiotice care nu se mai pot înmulţi.
- favorizează apariţia candidei, o ciupercă aflată în aparatul digestiv, care se înmulţeşte atunci când se dezechilibrează pH-ul, lucru pe care îl face tratamentul cu antibiotice.
- perturbă flora bacterienă a copilului, în cazul administrării pe perioada alaptării, deoarece antibioticele trec în laptele matern.
- creează bacterii rezistente prin tratament îndelungat şi repetat care vor fi mult mai greu de tratat după aceea etc.
        
Sulforaphanul de broccoli și acțiunea acestuia asupra bacteriei Helicobacter Pylori

Sulforaphane este un compus identificat în germenii de broccoli de către oamenii de știință de  la Școala de Medicină din cadrul Universității Johns Hopkins – Baltimore, MD.
Sulforaphane apare în plante legat de o moleculă de zahăr: sulforafan glucosinolat.
Doar după masă, deci după ce este mestecat și ingerat, sulforaphanul va fi eliberat.  Sulforaphane glucosinolat se găseşte în legume crucifere, cum ar fi broccoli, conopidă, varză și varza creață.
Cea mai bogată sursă de sulforaphane se găsește în broccoli.
Sulforaphane are activitate bacteriostatică în mod semnificativ mai mare în comparație cu alte fitocsubstanțe, cum ar fi resveratrolul din înveliș de struguri şi vin roşu, allixin din usturoi sau   epigalocatechină din ceai.

În revista Cercetări pentru Prevenirea Cancerului editată de Universitatea Johns Hopkins, (Cancer Prevention Research), Jed W. Fahey, M.S., Sc. D. şi echipa sa a ajuns la concluzia că, o doză de germeni de broccolli, consumată zilnic, reduce nivelul de HpSA (HpSA - test de antigen Helicobacter în materii fecale) cu 40%.
Grupul de cercetători a efectuat experimentele în Japonia, unde rata infecţiei cronice cu H.pylori este foarte mare. Cele 25 de persoane care s-au oferit voluntar pentru acest experiment, au consumat timp de 2 luni, zilnic 70 de grame de germeni de broccolli. La sfârşitul experimentului s-au numărat bacteriile din respiraţie, iar pe baza mostrelor de sânge şi de materii fecale, s-a stabilit gravitatea şi amploarea inflamaţiei stomacale.
Cercetătorii au fost de părere că substanţa activă din brocolli, numită sulforafan, reduce clar nivelul bacteriei Helicobacter pylori.
Grupul de control – format de asemenea din 25 de voluntari - a consumat germeni de lucernă (alfalfa), care deşi bogaţi în fitosubstanţe nu conţin sulforafan. În consecinţă la aceste persoane nu s-a modificat nivelul de H.pylori în cursul experimentului. Dr.Fahey şi echipa sa a publicat prima dată în 2002, că sulforafanul este foarte eficient împotriva H.pylori.
Se pare că sulforafanul stimulează producerea în intestine a unor enzime care asigură protecţie împotriva radicalilor liberi, împotriva substanţelor care deteriorează ADN-ul precum şi împotriva inflamaţiei. Dr.Fahey este de părere că „O doză de câteva grame de germeni de broccolli poate fi suficientă pentru ridicarea nivelului de enzime protectoare ale organismului.” „Suntem de părere că, datorită acestei substanţe am găsit cel mai promiţător mecanism de prevenire a cancerului.”
Sulforafanul nu distruge bacteriile. După încetarea consumării germenilor de broccoli, în cazul persoanelor participante la experiment, nivelul H.pylori a început să crească din nou. Cu toate acestea însă, compusul – consumat zilnic - a avut efect distrugător asupra bacteriei H.pylori.
„Semnificaţia studiului constă în faptul că, s-a reuşit identificarea unui aliment, care – consumat regulat – poate oferi o soluţie eficientă la problemele digestive, şi poate că este eficient şi împotriva ulcerului stomacal”, a afirmat Dr.Fahey, autorul studiului.
Acest produs a început sa fie comercializat cu mult succes ca supliment alimentar natural, fiind unul dintre cele mai vândute produse la firma Vitaking.ro (magazin online, cu sediul în Odorheiu Secuiesc). Se găsește sub formă de capsule a 400mcg, fiecare flacon conținând 60 de bucăți. 
Mulți clienți au cumpărat acest produs fără să aibe un anumit motiv, boală sau diagnostic doar din simpla dorință de a menține o stare generală bună la nivelul tractului digestiv și pentru a preveni îmbolnăvirea în familiile care au avut antecedente. Totuși majoritatea clienților cumpărători al acestui produs au cerut în mod special pentru Helicobacter, confirmându-ne chiar că s-au însănătoșit după 3 luni de tratament cu câte 3 până la 6 capsule/zi iar după însănătoșire 1capsulă/zi pentru menținere. O doză zilnică recomandată nu este fixă dar totuși doza tipică recomandată este de 200 până la 400 mcg pentru omul sănătos.
Este recomandată urmarea sfatului medicului dacă acest supliment alimentar se dorește a fi administrat împreună cu alte medicamente.
           
Vitaking - Calitate înaltă garantată
Oferta noastră cuprinde doar produse cu ingrediente valoroase şi un conţinut înalt de substanţe active. Nu comercializăm obişnuitele preparate ieftine de multivitamine, care conţin necesarul zilnic de vitamine doar într-o proporţie redusă.
Conţinut garantat
Produsele noastre sunt testate permanent în laboratoare acreditate independente. Fie vorba de produsele noastre proprii marca Vitaking® sau de produsele importate, garantăm complet acurateţea şi veridicitatea datelor specificate pe etichetă. Dumneavoastră primiţi într-adevăr ce aţi comandat.

Date de contact - Magazin de prezentare
Vitaminking SRL
Str. Victoriei 6, 535600 Odorheiu Secuiesc
Tel: 0266 218818, 0752 815 002
Magazin Online: https://www.vitaking.ro/