Un candidat la vaccinul împotriva virusului Zika prezintă rezultate promiţătoare în fazele preliminare ale studiilor clinice

Un vaccin candidat împotriva Zika a produs imunitate la virusul transmis de ţânţari pentru o perioadă de până la un an la cel puţin 80% dintre pacienţii cărora le-a fost administrat, conform constatărilor unui studiu publicat luni în Annals of Internal Medicine, citat de UPI şi EFE.

Persoanele cărora le-a fost administrat acest candidat la vaccin, numit Ad26.ZIKV.001, în cadrul unui studiu clinic de faza 1, primul pas în procesul de cercetare şi dezvoltare înainte de aprobarea Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite, au prezentat efecte secundare minime, au subliniat cercetătorii.

Un studiu clinic de faza a 2-a a vaccinului este deja în curs de desfăşurare, potrivit producătorului, Janssen, companiile farmaceutice ale Johnson & Johnson.

Vaccinul face parte din platforma AdVac a companiei, utilizată de asemenea pentru dezvoltarea şi producţia vaccinurilor contra COVID-19, Ebola şi HIV.

Zika se răspândeşte la om prin înţepătura ţânţarilor infectaţi, precum şi prin contact sexual, potrivit Centrelor americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC).

Cea mai recentă epidemie provocată de acest virus a avut loc în 2015-2016, când peste 700.000 de cazuri au fost raportate în Americi, dintre acestea peste 200.000 în Brazilia, conform estimărilor CDC.

Nu au mai fost raportate cazuri noi în zonele continentale ale Statelor Unite din mai 2019, însă afecţiunea este considerată endemică în Puerto Rico, unde aproximativ o sută de cazuri sunt identificate anual, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

În plus, extinderea geografică a teritoriului ţânţarului Aedes aegypti, răspunzători de răspândirea virusului, în zone unde imunitatea la nivel de populaţie este redusă prezintă un risc considerabil pentru viitoare epidemii, au notat autorii noului studiu.

Virusul cauzează în general simptome uşoare, similare celor caracteristice gripei, însă în cazul în care femeile gravide sunt infectate copiii lor au un risc mare de a prezenta microcefalie şi alte malformaţii congenitale, denumite generic Sindromul Zika congenital.

Pentru acest studiu, cercetători din Olanda de la Janssen Vaccines and Prevention şi de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston, Statele Unite, au administrat în mod aleatoriu unui număr de o sută de subiecţi sănătoşi fie una sau două doze de vaccin, fie un placebo, în vederea evaluării siguranţei şi eficacităţii.

Ambele regimuri terapeutice s-au dovedit sigure, provocând doar reacţii uşoare până la moderate la locul injectării, au notat cercetătorii.

În plus, ambele regimuri terapeutice au indus răspunsuri imunitare persistente cu efect de neutralizare, ceea ce înseamnă că au stimulat sistemul imunitar al subiecţilor să producă celule care au fost capabile să lupte cu succes împotriva virusului, au precizat oamenii de ştiinţă.

Aceste răspunsuri imunitare au fost identificate un an mai târziu la cel puţin 80% dintre participanţii cărora le-au fost administrate două doze.

Administrarea unei singure doze a produs răspunsuri imunitare ''mai reduse în comparaţia cu strategiile cu două doze'', dar s-a dovedit că anticorpii au rezistat un an şi astfel ''poate fi un instrument util pentru a reduce viitoarele epidemii de Zika'', au adăugat cercetătorii.

Virusul Zika, transmis prin muşcătura ţânţarului tigru (Aedes aegypti), a fost identificat pentru prima oară în Uganda, în 1947, la maimuţe, de către un grup de medici care monitorizau febra galbenă. La oameni a fost descoperit în 1952, în Uganda şi în Tanzania. În anii '60-'70, infecţii sporadice la oameni au fost identificate în Africa şi Asia, de obicei cu manifestări uşoare de boală, conform site-ului OMS, https://www.who.int/.

Conform OMS, până în prezent, un total de 86 de ţări şi teritorii au raportat dovezi ale infecţiei cu Zika transmisă de ţânţari.