Urmașii bărbaților cu Alzheimer sunt mai predispuși la răspândirea proteinelor Tau în creier

Un studiu recent publicat în Neurology, jurnalul Academiei Americane de Neurologie, aduce o nouă perspectivă asupra vulnerabilității la boala Alzheimer în funcție de cine din familie a avut diagnosticul: tatăl sau mama. Majoritatea cercetărilor precedente sugerau o asociere mai puternică cu moștenirea pe linie maternă. Cu toate acestea, noua lucrare indică faptul că persoanele cu tată afectat de Alzheimer pot prezenta o răspândire mai accentuată a proteinei tau în creier – o caracteristică principală a patologiei bolii. Mai mult, studiul subliniază că femeile pot fi mai predispuse la un nivel crescut de proteină tau față de bărbați.
boala Alzheimer este definită prin acumularea a două proteine în creier: beta-amiloid (Aβ) și tau. Cercetările anterioare au arătat că istoricul familial joacă un rol în predispoziția la Alzheimer, cu accent special pe transmiterea pe linie maternă. Astfel, mulți specialiști se așteptau să observe riscuri crescute la persoanele cu mamă diagnosticată cu Alzheimer, comparativ cu situațiile în care boala fusese prezentă doar la tată.

În plus, diferențele de sex în vulnerabilitatea la boli neurodegenerative sunt un subiect recurent de interes. Studiul actual și-a propus:

• Să analizeze dacă există o variabilitate a nivelurilor de proteină tau și amiloid în creier în funcție de genul participantului.
• Să observe dacă riscul sporit de proteine patogene tau este influențat de sexul părintelui care a avut Alzheimer.

Metodologie

Cercetătorii au recrutat 243 de participanți - toți fără probleme de memorie sau gândire - având în medie 68 de ani și istoric familial de Alzheimer. Aceștia au fost testați:

• Imagistic: scanări PET cu markeri specifici pentru beta-amiloid (Aβ) și proteina tau (AV1451).
• Teste cognitive repetate: la momentul inițial și de-a lungul unei perioade medii de aproape 7 ani.
• Istoric familial: unii aveau mamă diagnosticată cu Alzheimer, alții tată, iar alții ≥2 frați/ surori cu boala.

În acest interval, 71 de participanți au dezvoltat tulburări cognitive ușoare (MCI), precursor al Alzheimerului.

Rezultate principale

Tată afectat de Alzheimer

Deși se așteptau să vadă schimbări mai mari la cei cu mamă bolnavă de Alzheimer, rezultatele au surprins, evidențiind că persoanele care aveau tată cu Alzheimer aveau o răspândire mai intensă a proteinei tau în creier. Această constatare, spun autorii, contrazice ipoteza anterioară și sugerează că tiparul genetic patern ar putea juca un rol subestimat.

Rolul sexului pacientului

Femeile au prezentat în medie mai multă proteină tau acumulată și un impact mai intens al beta-amiloidului (Aβ) asupra creierului comparativ cu bărbații. Cu alte cuvinte, sexul feminin ar putea spori vulnerabilitatea la manifestările patologice și la acumularea tau.

Implicații pentru boală și stadializare

La pacienții urmăriți de-a lungul a aproape 7 ani, cei cu tată cu Alzheimer și femeile în mod special au manifestat creșteri mai rapide ale nivelurilor de tau, ceea ce poate accelera drumul spre Alzheimer. Descoperirile indică un proces complex de interacțiune între factorii genetici paternali/maternali și diferențele biologice dintre bărbați și femei.

Relevanță și concluzii

Studiul nu demonstrează că a avea tată cu Alzheimer cauzează direct modificările de tau, ci doar asociază puternic aceste aspecte. Totuși, rezultatele lărgesc perspectiva anterioară:

• Nu doar moștenirea maternă poate amplifica riscul, ci și cea paternă.
• Femeile ar putea fi mai afectate de proteina tau, deși studiul sugerează o mare diversitate de factori genetici și de mediu.

Autorii subliniază că o mai bună înțelegere a acestor vulnerabilități poate duce la strategii de screening și prevenție mai personalizate, orientate în funcție de sex și de istoricul familial. Un potențial neajuns al cercetării este că majoritatea participanților au fost persoane albe, astfel generalizarea la alte populații trebuie validată în studii viitoare.

Perspective viitoare

• Monitorizarea și intervenția timpurie: cunoașterea faptului că și „moștenirea paternă” a bolii poate însemna un risc sporit ar putea determina medicii să fie mai vigilenți în evaluarea stării cognitive și a biomarkerilor cerebrali la acești indivizi.  
• Abordări personalizate: testele imagistice avansate (PET) pot fi combinate cu profiluri genetice și biologice pentru a ajusta strategiile de prevenție și management la femei și bărbați cu istoric familial diferit.

Studiul a fost susținut de diverse institute de cercetare din Canada, punând în evidență necesitatea unor colaborări pe scară largă pentru a descifra complexitatea factorilor genetici și de mediu în Alzheimer.