Utilizarea inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei în sarcină și impactul asupra mamei și nou-născutului

Un studiu realizat la Turku University Hospital și publicat în American Journal of Obstetrics & Gynecology MFM la data de 4 februarie 2026 a analizat relația dintre utilizarea inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei în timpul sarcinii și complicațiile materne și neonatale. Cercetarea arată că tratamentul depresiei materne cu aceste medicamente poate reduce riscul de naștere prematură, dar este asociat cu un risc crescut de diabet gestațional și cu semne de adaptare neonatală întârziată.

Rezumat

• Utilizarea inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei în sarcină a fost asociată cu risc crescut de diabet gestațional.

• Riscul de naștere prematură, greutate mică la naștere și operație cezariană a fost mai redus comparativ cu femeile cu depresie netratată medicamentos.

• Nou-născuții expuși prenatal au prezentat scor Apgar mic, dificultăți respiratorii și necesar mai frecvent de îngrijire neonatală.

• Expunerea în trimestrul al treilea a determinat creșterea de peste trei ori a riscului de scor Apgar mic la 5 minute.

• Depresia maternă în sine s-a asociat cu multiple complicații obstetricale și neonatale, inclusiv anomalii congenitale majore.

Context

Depresia perinatală afectează aproximativ 10–15% dintre femei, iar formele moderate sau severe necesită frecvent tratament medicamentos. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei reprezintă cele mai utilizate antidepresive în sarcină, fiind administrați la 5–10% dintre gravide.

Literatura anterioară a raportat rezultate contradictorii privind siguranța acestor medicamente, în mare parte din cauza confuziei generate de severitatea depresiei materne, factor dificil de separat de efectele tratamentului. Problemele de adaptare neonatală au fost frecvent atribuite expunerii medicamentoase, însă unele cercetări recente sugerează că depresia maternă ar putea explica o parte importantă din aceste riscuri.

Despre studiul actual

Design și populație

Studiul a fost unul de cohortă populațională bazat pe registre naționale din Finlanda și a inclus 1.272.587 de nașteri unice vii între anii 1996 și 2018.

Au fost definite trei grupuri principale:

• 19.020 sarcini cu cel puțin două achiziții de inhibitor selectiv al recaptării serotoninei în timpul sarcinii.

• 19.625 sarcini la femei cu depresie diagnosticată, dar fără tratament antidepresiv.

• 1.053.280 sarcini neexpuse nici la depresie, nici la antidepresive.

Analize suplimentare au inclus:

• Femei care au întrerupt tratamentul înainte de sarcină.

• Comparații între frați discordanți la expunere.

• Evaluarea severității depresiei materne prin istoricul psihiatric și spitalizări.

Variabile analizate

Au fost evaluate:

• Complicații materne: diabet gestațional, hipertensiune/preeclampsie, tipul nașterii, hemoragii, prematuritate, greutate la naștere.

• Rezultate neonatale: scor Apgar, probleme respiratorii, internare în terapie neonatală, hipertensiune pulmonară persistentă, anomalii congenitale.

Asocierile au fost estimate prin modele de regresie logistică ajustate pentru factori de confuzie, cu prag de semnificație statistică p < 0,05.

Rezultate

Riscuri materne

După ajustări:

• Diabet gestațional: risc crescut

  • OR 1,14; IC 95% 1,07–1,22

  • Persistență după ajustarea severității depresiei: OR 1,20; IC 95% 1,09–1,32.

• Naștere prematură foarte precoce: risc redus cu peste 60% comparativ cu depresia netratată.

• Operație cezariană, greutate mică și foarte mică la naștere: riscuri mai reduse.

Rezultate neonatale generale

La nou-născuții expuși prenatal:

• Scor Apgar la 5 minute <7:

  • OR 2,02; IC 95% 1,78–2,30.

• Probleme respiratorii:

  • OR 1,61; IC 95% 1,48–1,75.

• Internare în îngrijire neonatală:

  • OR 1,23; IC 95% 1,16–1,31.

• Anomalii congenitale majore: risc mai redus comparativ cu depresia netratată.

Expunerea în trimestrul al treilea

Restricționată la nașteri la termen:

• Scor Apgar la 5 minute <7:

  • OR 3,44; IC 95% 2,93–4,04.

• Probleme respiratorii:

  • OR 2,54; IC 95% 2,28–2,83.

• Internare neonatală:

  • OR 1,62; IC 95% 1,51–1,75.

Analize comparative suplimentare

• Comparativ cu femeile care au întrerupt tratamentul înainte de sarcină:

  • Naștere prematură tardivă: OR 0,83; IC 95% 0,70–0,999.

  • Greutate mică la naștere: OR 0,78; IC 95% 0,64–0,96.

  • Riscurile neonatale de adaptare au rămas crescute.

• Analizele între frați au confirmat:

  • Risc crescut de diabet gestațional și complicații neonatale, inclusiv spitalizare la 7 zile.

• Utilizarea paternă a inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei nu s-a asociat cu rezultate adverse.

Rolul depresiei materne

Comparativ cu sarcinile neexpuse:

• Naștere prematură foarte precoce: OR 2,15; IC 95% 1,86–2,48.

• Hipertensiune pulmonară persistentă neonatală: OR 1,80; IC 95% 1,34–2,41.

• Anomalii congenitale majore: OR 1,36; IC 95% 1,28–1,45.

Aceste date indică faptul că depresia maternă în sine contribuie substanțial la riscurile obstetricale și neonatale.

Concluzii

Utilizarea inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei în sarcină are efecte directe asupra adaptării neonatale, independente de depresia maternă, crescând frecvența dificultăților respiratorii și a scorului Apgar scăzut.

În același timp, tratamentul depresiei este asociat cu reducerea riscului de naștere prematură și de greutate mică la naștere, sugerând un beneficiu clinic important.

Creșterea riscului de diabet gestațional rămâne o observație relevantă ce necesită confirmare în studii viitoare.