Vaccinarea împotriva zonei zoster și evoluția demenței

Un studiu realizat la Stanford Medicine și publicat în Cell la data de 2 decembrie 2025 a analizat relația dintre vaccinarea împotriva zonei zoster și evoluția demenței la adulții vârstnici din Țara Galilor. Cercetarea arată că vaccinul nu doar că se asociază cu un risc mai mic de apariție a demenței, ci și cu o progresie mai lentă a bolii la persoanele deja diagnosticate.

Context

Zona zoster este cauzată de virusul varicelo-zosterian, care rămâne latent în organism după infecția din copilărie. Reactivarea lui la vârstnici generează inflamație neuronală, mecanism suspectat de mult timp că poate favoriza procese neurodegenerative. Demența afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel global, iar majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe acumularea proteinelor beta-amiloid și tau.
În ultimii ani, ipoteza „demenței virale” a câștigat atenție, iar studii observaționale anterioare au sugerat că vaccinurile împotriva virusurilor neurotrope — inclusiv cel pentru zona zoster — ar putea reduce riscul de demență. Totuși, aceste studii erau vulnerabile la bias comportamental: persoanele care se vaccinează tind să aibă un stil de viață diferit de cele care nu o fac.

Programul de vaccinare din Țara Galilor a generat însă o situație epidemiologică unică, considerată de autorii studiului un adevărat experiment natural, care permite o analiză mult mai riguroasă.

Despre studiu

Cercetarea publicată în Cell (Xie M. și colab., 2025) reprezintă o analiză aprofundată a unui experiment natural creat de politica de vaccinare împotriva zonei zoster implementată în Țara Galilor la 1 septembrie 2013. Vaccinul utilizat în acea perioadă era cel cu virus viu atenuat.

Particularitățile experimentului natural

Programul stabilea criterii stricte de eligibilitate:

• Persoanele care aveau exact 79 de ani la 1 septembrie 2013 erau eligibile pentru vaccin timp de un an.

• Cei care aveau 78 de ani urmau să devină eligibili anul următor.

• Cei care aveau 80 de ani sau mai mult nu erau eligibili, nici atunci, nici ulterior.

Această limită arbitrară a permis o comparație între persoane aproape identice ca vârstă și caracteristici, dar cu acces diferit la vaccin. Astfel, diferențele de comportament, educație sau sănătate generală dintre grupuri au fost minimizate.

Date analizate

• Au fost analizate peste 280.000 de persoane cu vârste între 71 și 88 de ani, fără diagnostic de demență la începutul programului.

• Analiza principală a comparat persoanele care au împlinit 80 de ani în săptămâna de dinainte versus săptămâna de după data de 1 septembrie 2013.

• Aproximativ 50% dintre persoanele eligibile au primit vaccinul, în timp ce în grupul neeligibil vaccinarea a fost aproape inexistentă.

Această distribuție a permis calcularea efectului real al vaccinului asupra riscului de demență și asupra evoluției bolii.

Date statistice suplimentare

• Vaccinul a redus incidența zonei zoster cu 37% pe durata de șapte ani, în concordanță cu rezultatele studiilor clinice.

• Până în anul 2020, 1 din 8 adulți vârstnici a dezvoltat demență.

• Analize suplimentare au evaluat mortalitatea atribuită demenței și riscul de deteriorare cognitivă ușoară.

Studiul a inclus și o componentă dedicată persoanelor care aveau deja demență la debutul programului (7.049 de persoane).

Autorii

Lucrarea a fost realizată de o echipă coordonată de Pascal Geldsetzer, MD, PhD, cu colaborarea unui cercetător de la Vienna University of Economics and Business. Finanțarea a provenit din multiple surse, inclusiv Phil & Penny Knight Initiative for Brain Resilience, Stanford Center for Digital Health, National Institute on Aging și National Institute of Allergy and Infectious Diseases.

Rezultate

1. Reducerea riscului de demență

Persoanele vaccinate au prezentat:

• O reducere cu 20% a probabilității de a dezvolta demență în următorii șapte ani.
  Efectul s-a menținut în toate variantele de analiză:

• prin modificarea intervalelor de vârstă,

• prin aplicarea altor modele statistice,

• prin evaluarea exclusivă a deceselor atribuite demenței.

Această consistență sugerează că relația este robustă și puțin probabil să fie explicată prin confuzie sau bias.

2. Efect asupra deteriorării cognitive ușoare

Într-o perioadă de nouă ani:

• Persoanele vaccinate au avut o probabilitate mai mică de diagnostic cu deteriorare cognitivă ușoară comparativ cu cei nevaccinați.
  Acest rezultat sugerează că vaccinul poate influența stadiile precoce ale declinului cognitiv.

3. Încetinirea progresiei demenței

La persoanele deja diagnosticate:

• Aproximativ 50% dintre cei nevaccinați au murit din cauza demenței în intervalul de nouă ani.

• Doar 30% dintre cei vaccinați au avut deces atribuit demenței.
  Această diferență substanțială indică un potențial efect terapeutic, nu doar preventiv.

4. Diferențe între sexe

Protecția a fost mai pronunțată la femei, posibil datorită:

• răspunsurilor imune mai puternice după vaccinare,

• prevalenței mai mari a zonei zoster la femei,

• diferențelor în biologia demenței.

5. Mecanisme posibile

Deși nu sunt încă elucidate, ipotezele includ:

• reducerea reactivărilor virusului varicelo-zosterian,

• scăderea inflamației neurogene,

• modificări ale imunității înnăscute sau adaptive.

Autorii subliniază că nu este clar dacă vaccinul recombinant mai nou (bazat pe subunități proteice) ar produce efecte similare sau mai puternice.

6. Replicarea rezultatelor în alte țări

În ultimii doi ani, echipa a replicat rezultatele în baze de date din:

• Anglia,

• Australia,

• Noua Zeelandă,

• Canada.

În toate, semnalul protector a fost „clar și persistent”, conform declarațiilor lui Pascal Geldsetzer.

7. Următorii pași

Echipa urmărește organizarea unui studiu clinic randomizat, considerat necesar pentru a demonstra cauzalitatea.
Vaccinul utilizat este deja ieftin și sigur, fiind ieșit de sub patent.

Situaţia vaccinării anti-zoster în România

• În România este disponibil vaccinul recombinant Shingrix (precum şi anterior era autorizat vaccinul cu virus viu Zostavax).

• În schimb, vaccinarea anti-zoster nu face parte — cel puțin până recent — din programul național de imunizare obligatorie sau general recomandat pentru toţi adulții: în analiza privind strategiile de vaccinare la adulți în statele membre ale Uniunii Europene, autorii notează că în 2025 România se află printre ţările în care vaccinarea anti-zoster „nu este inclusă în programele naţionale de imunizare” și nu este formal abordată de politici publice.

• Un articol din 2025 preciza că, deși Shingrix este aprobat și comercializat, acordul oficial de introducere largă încă era în curs (“Agenția Națională a Medicamentului nu a eliberat încă avizul complet la momentul scrierii”), urmând ca disponibilitatea să crească în România.

Ce recomandări sunt valabile pentru medici și persoane vârstnice în România

• Vaccinarea împotriva zonei zoster — ideal cu Shingrix — este recomandată pentru adulţii de peste 50 de ani, precum și pentru adulţii mai tineri cu factori de risc pentru reactivarea virusului.

• Schema tipică constă din 2 doze, administrate la un interval de 2–6 luni între ele.

• Protecția oferită de Shingrix împotriva zonei zoster și a complicației frecvente — nevralgia post-herpetică — este foarte ridicată: studii au arătat o eficacitate de ~ 91% împotriva zonei zoster şi ~ 89% împotriva nevralgiei post-herpetice la adulţii de 70 de ani şi peste.

Importanța includerii vaccinării anti-zoster în politicile naționale

Datele recente — inclusiv studiul prezentat mai sus legat de reducerea riscului de demență și încetinirea evoluției acesteia — susţin ideea că vaccinarea anti-zoster ar putea oferi beneficii semnificative nu doar pentru prevenirea erupțiilor și complicațiilor locale, dar și pentru protecția cognitivă a populației vârstnice. În acest context:

• Lipsa includerii vaccinului în schema națională de imunizare poate limita acoperirea populației vulnerabile, deși există vaccin disponibil pe piață.

• Având în vedere costul vaccinului (aproximativ 800-1.200 RON pe doză, fiind necesare două doze) și potenţialul beneficiu de sănătate publică (reducerea complicațiilor acute, reducerea riscului de demență, scăderea mortalității, reducerea poverii nevralgiei post-herpetice), poate exista argument solid pentru ca autorităţile să reevalueze vaccinul anti-zoster ca vaccin recomandat pentru adulți.

Implicaţii pentru practica medicală și recomandări

• Ca medic, ar putea fi util să informați pacienții vârstnici (≥ 50 ani) despre disponibilitatea Shingrix în România și beneficiile preventive — nu doar împotriva zonei zoster, ci posibil și asupra riscului de demență.

• Pentru pacienții cu factori de risc (imunosupresie, vârstă, comorbidități), vaccinarea ar putea fi o opțiune preventivă importantă.

• Ar merita monitorizat modul în care strategiile de sănătate publică se vor adapta: măsurile de acoperire, vaccinarea în cabinete de medicină de familie sau farmacii, eventuale inițiative de includere a vaccinului în recomandările oficiale.

Ce trebuie să știți dacă doriți să faceți vaccinul Shingrix:

• Necesită prescripție medicală: Shingrix este un medicament care se eliberează pe bază de rețetă (PRF), deci trebuie să consultați un medic (medic de familie sau specialist) pentru a obține o prescripție validă - cu care îl puteți comanda în farmacii.
• Disponibilitate în farmacie: Deși are autorizație de introducere pe piață europeană și românească, vaccinul nu este întotdeauna ținut pe stoc permanent în toate farmaciile. Adesea, trebuie comandat de farmacie special pentru dumneavoastră.
• Lanțuri mari de farmacii: Cele mai mari șanse de a-l găsi sau comanda rapid sunt la lanțurile majore.
• Condiții de transport: Fiind un vaccin, necesită condiții speciale de transport și depozitare la rece (lanțul frigorific). Când îl ridicați, este posibil să aveți nevoie de o geantă frigorifică sau o cutie termoizolantă pentru a menține temperatura corectă până acasă sau la cabinetul unde va fi administrat (medicul de familie sau o clinică ce oferă acest serviciu - majoritatea). 

Cum se procedează în practică

Calea reală prin care majoritatea pacienților obțin Shingrix în România este:

• Consultație + recomandare + prescripție la medicul de familie

• Contactarea unei farmacii (telefonic sau direct) pentru a întreba dacă pot comanda Shingrix

• Farmacia comandă vaccinul de la distribuitor

• Ridicarea vaccinului de către pacient

• Administrarea în cabinetul medicului de familie (sau clinică privată)

În numeroase județe, farmaciile pot aduce vaccinul în 2–7 zile, în funcție de distribuitor.

Cum acționează vaccinul Shingrix

Shingrix este un vaccin recombinant conceput pentru prevenirea zonei zoster și a complicațiilor sale, inclusiv nevralgia post-herpetică. Spre deosebire de vaccinurile cu virus viu atenuat, Shingrix nu conţine virus întreg, ci o proteină virală purificată și un adjuvant puternic, care formează împreună un răspuns imun foarte eficient.

1. Conține proteina gE – antigen esențial

Vaccinul include glicoproteina E (gE), o proteină majoră de pe suprafața virusului varicelo-zosterian (Varicella-Zoster Virus).
Această proteină este ţinta principală a răspunsului imun celular în infecţia naturală.

2. Utilizează un adjuvant puternic: AS01B

Shingrix conține sistemul adjuvant AS01B, format din:

• MPL (monofosforil lipid A) – derivat detoxifiat de lipopolizaharid,

• QS-21 – saponină extrasă din Quillaja saponaria,

• incorporate în liposomi.

Acest adjuvant este responsabil pentru activarea intensă a imunităţii înnăscute și adaptative, fiind principalul element care diferenţiază Shingrix de vaccinurile tradiţionale.

3. Stimularea imunității celulare (componenta decisivă)

Virusul varicelo-zosterian rămâne latent în ganglionii nervoși, iar controlul reactivărilor depinde în principal de imunitatea mediată celular, în special de:

• limfocitele T CD4+ specifice pentru antigenele virale,

• limfocitele T CD8+ citotoxice.

Shingrix induce o creștere amplă și durabilă a acestor populații de celule T, care „țin sub control” virusul latent și reduc probabilitatea reactivării.

4. Stimularea imunității umorale

La administrare, organismul produce și anticorpi anti-gE, care pot limita răspândirea virală în cazul unei reactivări.
Deși anticorpii contribuie, efectul protector dominant rămâne cel al imunității celulare.

5. De ce este atât de eficient

• Amplifică imunitatea celulară de până la 10 ori comparativ cu nivelurile de bază.

• Răspunsul imun rămâne puternic peste 10 ani în majoritatea studiilor.

• Este eficient inclusiv la persoanele peste 70–80 de ani, la care răspunsul imun la alte vaccinuri este de obicei mai slab.

6. Diferența față de vaccinul vechi, cu virus viu (Zostavax)

• Nu conține virus viu, deci nu poate provoca boala.

• Poate fi administrat persoanelor cu imunosupresie.

• Produce un răspuns imun mult mai puternic și mai stabil în timp.

• Oferă protecție >90% împotriva zonei zoster și complicațiilor.

Țări care oferă gratuit vaccinarea împotriva zonei zoster

(În majoritatea cazurilor pentru adulți peste 65 de ani sau categorii de risc.)

Regatul Unit (Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord)

• Vaccinarea anti-zoster este gratuită pentru:

  • adulții de >70 ani (în curs de coborâre progresivă spre 60 ani cu introducerea Shingrix),

  • persoanele cu imunosupresie.

• Shingrix a fost introdus oficial în 2023 în schema națională.

Canada

• În multe provincii (ex. Ontario, British Columbia), vaccinarea cu Shingrix este gratuită pentru persoanele de 65–70 ani.

• Restul provinciilor oferă gratuitate doar pentru anumite categorii de risc.

Australia

• Din noiembrie 2023, Shingrix este inclus în National Immunisation Program.

• Gratuit pentru:

  • adulții de peste 65 de ani,

  • persoanele imunocompromise,

  • adulții indigene > 50 ani.

Japonia

• Unele municipii oferă Shingrix gratuit sau parțial subvenționat pentru persoane > 50 ani.

• Sistemul este regional, nu național.

Israel

• Vaccinarea este inclusă în „basket of services” pentru adulții > 65 ani — gratuit sau subvenționat în funcție de fondul de asigurări de sănătate.

Țări care oferă subvenție, dar nu gratuitate integrală

(O parte din cost este acoperită de stat, restul de pacient.)

Statele Unite

• Pentru persoanele > 65 de ani, Shingrix este acoperit 100% de Medicare Part D (fără coplată).

• Tehnic nu este „gratuit în program național”, dar pentru persoanele asigurate >65 ani costul este zero.

Germania

• Vaccinarea anti-zoster este recomandată oficial, iar casele de asigurări de sănătate acoperă costurile pentru persoanele ≥ 60 ani sau ≥ 50 ani cu comorbidități.

• Practic, pentru majoritatea populației eligibile, vaccinul devine gratuit.

Franța

• Vaccinarea cu Shingrix este recomandată la ≥65 ani.

• Este parțial decontată (~65%); restul poate fi acoperit de asigurările suplimentare.

Țări care nu includ vaccinul anti-zoster în programele naționale

• România

• Bulgaria

• Ungaria

• Grecia

• Polonia

• Țări baltice (în general recomandat, dar nu decontat)

În aceste țări, vaccinul poate fi cumpărat din farmacii pe bază de prescripție, dar costul integral revine pacientului.

De ce unele țări oferă Shingrix gratuit

Țările care au introdus vaccinarea în programele naționale au argumentat:

• creșterea incidenței zonei zoster odată cu îmbătrânirea populației,

• costurile ridicate ale complicațiilor (în special nevralgie post-herpetică),

• eficacitatea foarte mare a Shingrix la vârstnici,

• potențialul impact asupra prevenirii declinului cognitiv (date emergente precum studiile din Țara Galilor și replicările internaționale).