Vaccinarea în sarcină împotriva tusei convulsive (pertussis) întărește imunitatea nou-născuților

Un studiu realizat la Radboud university medical center și publicat în The Lancet Microbe la data de 8 ianuarie 2026 arată că vaccinarea femeilor gravide împotriva tusei convulsive (pertussis) nu doar protejează nou-născuții prin anticorpi circulanți, ci determină și prezența acestora la nivelul mucoasei nazale, principala poartă de intrare a bacteriei Bordetella pertussis. Cercetarea arată că această strategie oferă o protecție imunologică precoce, exact în perioada de maximă vulnerabilitate a sugarului.

Rezumat

• Vaccinarea maternă în sarcină determină transferul transplacentar de anticorpi către făt.

• Anticorpii materni sunt detectabili nu doar în sângele nou-născuților, ci și în mucoasa nazală.

• Studiul a inclus 343 de mame și sugarii lor, într-un cadru randomizat și controlat.

• Sugarii vaccinați ulterior cu vaccin celular integral au prezentat un răspuns imun mai puternic decât cei vaccinați cu vaccin acelular.

• Rezultatele susțin recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind menținerea vaccinurilor celulare integrale în anumite regiuni.

Context

Tusea convulsivă este o boală infecțioasă respiratorie severă, cu impact major la sugarii foarte mici, care nu pot fi vaccinați imediat după naștere. Deși controlată în mare parte din Europa, boala rămâne o cauză importantă de mortalitate infantilă în țările cu venituri mici și medii, unde se înregistrează anual între 200.000 și 300.000 de decese, majoritatea la sugari. În acest context, vaccinarea maternă reprezintă o strategie esențială de prevenție precoce.

În Olanda, vaccinarea gravidelor împotriva tusei convulsive este oferită din 2019, în jurul săptămânii 22 de sarcină, tocmai pentru a asigura protecția imunologică pasivă a nou-născutului în primele săptămâni de viață.

Despre studiul actual

Cercetarea a fost realizată de o echipă internațională coordonată de Radboudumc, în colaborare cu Medical Research Council Unit The Gambia. Studiul a avut un design dublu-orb, randomizat, controlat, de fază IV, incluzând un sub-studiu imunologic dedicat răspunsului mucosal.

Au fost incluse 343 de perechi mamă–copil, dintre care aproximativ jumătate dintre femeile gravide au primit vaccinul împotriva tusei convulsive în timpul sarcinii. Transferul de anticorpi a fost evaluat atât la nivel seric, cât și la nivelul mucoasei nazale a sugarilor, utilizând metode imunologice standardizate.

În plus, sugarii au fost urmăriți în cadrul schemelor de vaccinare primară, primind fie vaccin celular integral, fie vaccin acelular la vârstele de 8, 12 și 16 săptămâni, permițând compararea răspunsului imun în funcție de tipul de vaccin utilizat.

Rezultate

Analizele au arătat că:

• Anticorpii materni anti-Bordetella pertussis au fost identificați clar în mucoasa nazală a sugarilor ale căror mame au fost vaccinate în sarcină.

• Aceasta reprezintă prima demonstrație directă a prezenței anticorpilor materni la nivelul exact unde bacteria pătrunde în organism.

• Sugarii vaccinați ulterior cu vaccin celular integral au dezvoltat, în medie, un răspuns imun mai robust comparativ cu cei vaccinați cu vaccin acelular.

• Vaccinurile celulare integrale, care conțin bacteria întreagă inactivată, par să inducă o imunitate mai durabilă, în timp ce vaccinurile acelulare, deși mai bine tolerate, pot oferi o protecție de durată mai scurtă.

Autorii subliniază că, deși diferențele imunologice sunt clare, sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua impactul clinic direct asupra protecției pe termen lung și asupra politicilor de vaccinare.

Implicații pentru sănătatea publică

Pentru țări precum Olanda, rezultatele consolidează importanța vaccinării din săptămâna 22 de sarcină, ca măsură eficientă de protecție imediată a nou-născuților. La nivel global, în special în regiunile cu mortalitate infantilă ridicată, implementarea vaccinării materne împotriva tusei convulsive ar putea salva un număr semnificativ de vieți.

De asemenea, datele obținute susțin recomandările World Health Organization privind menținerea utilizării vaccinurilor celulare integrale în țările care le folosesc deja, datorită potențialului lor de a induce o imunitate mai persistentă.