Ziua Eroilor

Ziua Eroilor este celebrată în fiecare an odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, care marchează înălţarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile de la Înviere. Astfel, anul acesta Ziua Eroilor este sărbătorită la data de 28 mai.

Sărbătoare naţională a poporului român, Ziua Eroilor este marcată în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. În această zi, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate eroilor, din ţară şi din străinătate, sunt oficiate slujbe de pomenire. De altfel, eroii neamului sunt pomeniţi la fiecare Sfântă Liturghie.

Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă în anul 1920. La sfârşitul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele ţări beligerante, în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora, în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al celor căzuţi la datorie, potrivit site-ului Ligii Militarilor Profesionişti, www.ligamilitarilor.ro. În România, care a pierdut în prima mare conflagraţie a secolului al XX-lea aproape un milion de militari şi civili, prevederile Tratatului de la Versailles s-au concretizat prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român. Ţara noastră a devenit, astfel, primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.

În omagierea eroilor căzuţi la datorie, un rol deosebit de important l-a avut Societatea "Mormintele Eroilor Căzuţi în Război", înfiinţată în 1919, sub înaltul patronaj al Reginei Maria, care a devenit, în 1927, Societatea "Cultul Eroilor" şi mai târziu, de la 1 august 1940, "Aşezământul Naţional Regina Maria". Acestei societăţi i se datorează inaugurarea, în anul 1923, a Mormântului Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol, dar şi construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente şi plăci comemorative în majoritatea localităţilor din ţară.

În anul 1948, având în vedere noua conjunctură politică, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se, astfel, prevederile anterioare. Ulterior, prin Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, s-a menţinut prevederea potrivit căreia Ziua Eroilor era celebrată la 9 mai, cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului.

După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naţionale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălţării Domnului. Prin Legea nr. 48/1995, se proclama Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti - Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos -, potrivit tradiţiei româneşti. Ulterior, Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război completează manifestările dedicate promovării cultului eroilor la români, stipulând totodată că marcarea acestei zile are loc cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos.

La 4 mai 1920, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, pentru prima dată, ca Ziua Eroilor să fie celebrată la praznicul Înălţării Domnului, decizie consfinţită ulterior prin hotărârile sinodale din 1999 şi din 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare naţională bisericească, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

La 24 noiembrie 2018, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a oficiat, împreună cu alţi ierarhi, în Catedrala Mântuirii Neamului, o slujbă de pomenire a eroilor români. Cu acest prilej, a fost aşezată "cu evlavie şi recunoştinţă" sub Sfânta Masă a Altarului catedralei lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războaiele Balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918.

"Listele au fost puse la dispoziţia Patriarhiei Române de către Ministerul Apărării Naţionale", a precizat patriarhul Daniel la Trinitas TV.

"În Biserica Ortodoxă, Sfânta Masă, numită şi Altar sau Prestol, reprezintă atât mormântul lui Hristos cel Răstignit, cât şi tronul Slavei, Învierii şi Înălţării Sale la Cer. Totodată, Sfânta Masă reprezintă şi masa Cinei celei de Taină a lui Hristos, când el a instituit Sfânta Euharistie, în Sfânta şi Marea Joi, înainte de Pătimirea, Moartea şi Învierea Sa. De aceea, aşezarea Pomelnicelor, care cuprind numele eroilor din timpuri şi din locuri diferite sub Sfânta Masă a Altarului Catedralei Naţionale, simbolizează, pe lângă semnul neuitării şi preţuirii noastre pentru jertfa lor şi speranţa comuniunii lor veşnice cu Hristos Domnul în nădejdea Învierii şi a Vieţii Veşnice, învăţând din rugăciunile Bisericii, că 'mai înfrumuseţat decât Raiul s-a arătat Hristoase mormântul Tău, izvorul învierii noastre'", a spus patriarhul.

Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul principal Înălţarea Domnului, simbol al poporului român închinat eroilor neamului din toate timpurile, a fost sfinţită la 25 noiembrie 2018, la împlinirea unui secol de la Marea Unire, de patriarhul Daniel şi patriarhul ecumenic Bartolomeu, împreună cu mai mulţi ierarhi români şi străini.