Durerea de inimă
Niciun alt simptom nu a fost atât de minuţios studiat de-a lungul istoriei medicinii precum durerea de inimă. Tratatele medicale dedică spaţii ample acestui simptom, şi mii de articole din revistele de specialitate abordează diferite aspecte ale durerii cardiace. Pentru că durerea este principala manifestare a uneia dintre cele mai răspândite şi periculoase boli - cardiopatia ischemică. Există în rândul populaţiei concepţia eronată potrivit căreia "inima nu doare"; deşi există boli cardiace nedureroase, în cele mai multe cazuri cardiopatia ischemică este însoţită de durere în dreptul pieptului. Pentru că dureri la piept au forte mulţi oameni, şi pentru că aceste dureri pot avea cauze forte diverse, vom arăta în articolul de astăzi ce elemente diferenţiază durerea de cauză cardiacă de alte tipuri de durere. Contează în primul rând contextul în care apare durerea: probabilitatea ca acea durere să fie datorată cardiopatiei ischemice este cu atât mai mare cu cât persoana respectivă acumulează mai mulţi factori de risc cardiovascular: hipertensiune arterială, fumat, diabet zaharat, vârstă înaintată, obezitate, dislipidemie, sedentarism, dietă nesănătoasă, stress, predispoziţie ereditară. Un argument în plus este dacă pacientul suferă deja de o afecţiune cardiovasculară: infarct miocardic, accident vascular cerebral sau arteriopatie periferică. Dimpotrivă, la un tânăr sub 40 de ani, nefumător, care nu are hipertensiune sau diabet, durerea este mai degrabă de altă cauză. Cardiopatia ischemică se manifestă printr-o durere situată în mijlocul pieptului, central, mult mai rar în partea stângă; din mijlocul pieptului, durerea poate iradia înspre gât, în spate, pe mâini sau la burtă. Suprafaţa durerii este mare, de obicei cît o palmă, uneori cuprinzând întreg pieptul, şi are caracter de strângere, de apăsare, de greutate sau mai rar de arsură. Durerea apare la efort, în condiţii de stress emoţional sau la frig, mai ales dimineaţa, fiind apoi ameliorată de repaus sau de administrarea unor medicamente specifice: Nitroglicerină sau Nifedipină. Respiraţia adâncă, mişcarea toracelui, schimbarea poziţiei sau palparea nu influenţează intensitatea durerii. Durata durerii este în general de 5-10 minute, niciodată sub un minut; situaţia este mai dilematică dacă durerea durează peste 30 de minute: fie are altă cauză, fie este o formă mai gravă de cardiopatie ischemică - infarct miocardic sau preinfarct. O durere bine localizată, cât un vârf de deget, ascuţită, ca o înţepătură sau ca un junghi, are de obicei altă cauză, mai ales dacă este strict în partea stângă a pieptului sau se "mută" din loc în loc. Trebuie să ne gândim la alte cauze atunci când durerea este precipitată de mişcarea toracelui, de respiraţie, de schimbarea poziţiei sau de alimentaţie, sau dacă durata durerii este fie sub 2-3 minute, fie durează zile întregi, fără întrerupere. Cauze de durere la piept, altele decât cardiopatia ischemică, sunt nenumărate: afecţiuni reumatismale ale coastelor sau spondiloză cervicală, traumatisme locale, fracturi costale, nevralgie intercostală, dureri ale muşchilor pectorali, afecţiuni ale sânului, nevroză, esofagită, ulcer gastro-duodenal sau gastrită, colecistită, pancreatită, pleurezie, pneumonie sau altă formă de răceală. Există chiar o inflamaţie a ţesuturilor din jurul inimii, numită pericardită, care trebuie diferenţiată de durerea cauzată de cardiopatia ischemică. Este bine să consultaţi medicul sau să vă adresaţi serviciului de urgenţă dacă aveţi o durere la piept care are unul sau mai multe dintre caracterele tipice descrise mai sus, mai ales dacă întruniţi mai mulţi factori de risc cardiovascular şi aveţi peste 40 de ani. Nu vă bazaţi pe sfaturile pe care la primiţi de la vecini, cunoştinţe sau prieteni, nici chiar de la pacienţii "experimentaţi" în domeniul bolilor cardiovasculare.