Clinica MihaMed

Somnologia este disciplina medicală care se ocupă cu studiul somnului și al efectelor acestuia asupra organismului. Printre cele mai frecvente afecțiuni tratate în somnologie se numără apneea în somn – o condiție care afectează calitatea somnului și, prin extensie, sănătatea generală.

Diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor somnului legate de respirație sunt de o importanță crucială. Apneea în somn poate contribui la apariția unor probleme serioase de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și alte complicații.

Ce este apneea în somn

Apneea în somn este o afecțiune caracterizată de întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului, ceea ce poate duce la scăderea nivelului de oxigen din sânge și la perturbarea calității somnului. Aceste întreruperi pot varia în durată și pot apărea de mai multe ori pe parcursul unei nopți.

Există două tipuri principale:

Apneea de somn obstructivă (ASO) este cauzată de blocarea temporară a căilor respiratorii superioare în timpul somnului. Obstrucția poate fi cauzată de relaxarea excesivă a mușchilor gâtului sau de o îngustare a căilor respiratorii.

Apneea de somn centrală (ASC) apare atunci când creierul nu transmite semnalele corespunzătoare către mușchii responsabili de respirație, ceea ce duce la o oprire temporară a acesteia.

Printre simptomele comune ale apneei în somn se numără sforăitul puternic, somnolența excesivă pe parcursul zilei, dificultăți de concentrare și oboseala cronică.

Factori de risc pentru apneea în somn

Apneea în somn poate afecta pe oricine, însă anumiți factori cresc probabilitatea apariției afecțiunii:

• Supraponderabilitatea sau obezitatea – excesul de greutate poate crește riscul prin acumularea de țesut adipos în jurul gâtului și pe căile respiratorii superioare.
• Anatomia căilor respiratorii – o mandibulă mică, un gât larg sau amigdalele mărite pot contribui la apariția apneei în somn.
• Vârsta – riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, deoarece mușchii gâtului și ai limbii pot deveni mai slăbiți.
• Sexul masculin – bărbații au un risc mai mare de a dezvolta apnee în somn decât femeile.
• Istoricul familial – persoanele cu membri de familie care au apnee în somn prezintă un risc crescut.
• Consumul de alcool și sedative – pot relaxa mușchii gâtului și cresc riscul de apnee în somn.
• Fumatul – afectează căile respiratorii și poate contribui la apariția afecțiunii.
• Afecțiuni medicale asociate – hipertensiunea arterială, diabetul și insuficiența cardiacă pot fi asociate cu un risc crescut de apnee în somn.
• Istoricul de afecțiuni respiratorii – infecțiile respiratorii frecvente sau astmul pot reprezenta un factor de risc suplimentar.

Cum se diagnostichează apneea în somn

Diagnosticarea corectă este esențială pentru implementarea unui plan de tratament eficient. Procesul începe prin evaluarea simptomelor de către medicul pneumolog, care realizează un istoric medical detaliat și un examen fizic atent.

Pentru confirmarea diagnosticului, medicul poate recomanda o investigație specializată: poligrafia nocturnă.

Poligrafia nocturnă

Poligrafia nocturnă este un test specializat utilizat pentru diagnosticarea apneei în somn și a altor tulburări respiratorii nocturne. Pe durata testului, pacientul este monitorizat cu senzori speciali plasați pe corp, care înregistrează parametri fiziologici critici în timpul somnului: activitatea respiratorie, nivelul de oxigen din sânge, ritmul cardiac și mișcările corpului.

Datele înregistrate sunt analizate de specialiști pentru a determina prezența și severitatea apneei în somn. La Clinica MihaMed, poligrafia nocturnă se efectuează cu interpretare inclusă.

Opțiuni de tratament pentru apneea în somn

Odată confirmat diagnosticul, medicul pneumolog poate recomanda un plan de tratament personalizat.

Schimbări ale stilului de viață

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase, evitarea alcoolului și a sedativelor înainte de culcare și îmbunătățirea rutinei de somn sunt măsuri care pot reduce semnificativ simptomele apneei în somn.

Dispozitivul CPAP

Utilizarea dispozitivului CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii) este una dintre cele mai frecvente opțiuni de tratament. Acesta furnizează o presiune constantă pentru a menține căile respiratorii deschise în timpul somnului, prevenind întreruperile respirației. 

Recomandarea CPAP sau AUTOCPAP este gratuită cu bilet de trimitere.

Dispozitivul BPAP

Dispozitivul BPAP (presiune pozitivă bidirecțională în căile respiratorii) furnizează două niveluri diferite de presiune: mai ridicată în timpul inspirației și mai mică în expirație. Este conceput pentru pacienții care au dificultăți în adaptarea la presiunea constantă a dispozitivelor CPAP, oferind un suport respirator mai flexibil.

Chirurgie

Pentru cazurile severe sau în situațiile în care alte opțiuni de tratament nu au dat rezultate, intervențiile chirurgicale pot fi considerate pentru corectarea anatomică a căilor respiratorii.

Citirea cardului CPAP/BPAP și interpretarea rezultatelor

Urmărirea eficacității tratamentului este la fel de importantă ca tratamentul în sine. Citirea cardului CPAP implică descărcarea datelor înregistrate de dispozitiv – nivelul de presiune, timpul total de utilizare și alte informații relevante.

Aceste date sunt analizate pentru a evalua conformarea la terapie, eficacitatea tratamentului și identificarea eventualelor probleme tehnice. Interpretarea lor oferă informații valoroase despre reducerea apneei și hipopneei, îmbunătățirea calității somnului și necesitatea ajustării planului de tratament.

La Clinica MihaMed, citirea cardului CPAP se realizează cu interpretare și raport inclus.

Servicii somnologie la Clinica MihaMed – Sector 2

La Clinica MihaMed din Sectorul 2, București, sunt disponibile:

• Consult inițial somnologie
• Consult control
• Poligrafie nocturnă (cu interpretare)
• Citire card CPAP (interpretare + raport)

Adresă: Strada Călușei, nr. 5A, etaj 1, Sector 2, București Telefon: 0770 818 368 Program: Luni – Vineri, 8:00 – 20:00

Articol informativ. Conținutul nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Diagnosticul și planul de tratament sunt stabilite de medicul pneumolog în funcție de situația fiecărui pacient.