ROmedic Cabinete medicale Iasi Cabinete Chirurgie cardiacă și a vaselor mari Chirurgie cardiacă și a vaselor mari Iasi

Hernia: tipuri, cauze, simptome, tratament

Hernia: tipuri, cauze, simptome, tratament
Autor: Echipa medicală Elytis Hospital

Hernia este una dintre cele mai frecvente patologii întâlnite în chirurgia generală, afectând atât bărbații, cât și femeile, la vârste diferite. Deși la început poate părea o problemă minoră, manifestată doar printr-o mică umflătură locală sau un disconfort discret, evoluția ei este imprevizibilă și poate duce, în lipsa tratamentului, la complicații care necesită intervenție chirurgicală de urgență.

În esență, hernia apare atunci când un organ sau un segment de țesut iese din poziția sa normală printr-un punct slab al peretelui muscular. Cel mai frecvent este vorba despre intestin sau grăsime abdominală care „împinge” printr-o zonă vulnerabilă a musculaturii abdominale.

 

Ce este hernia?

 

Hernia reprezintă exteriorizarea unui organ sau a unui țesut printr-un defect al peretelui abdominal. Acest defect poate fi congenital, adică prezent încă de la naștere, sau dobândit pe parcursul vieții, în urma unor factori care slăbesc structurile de susținere sau cresc presiunea din interiorul abdomenului. Află mai multe despre hernie si despre cauzele ei.

În mod normal, musculatura abdominală și țesuturile conjunctive acționează ca un „perete de protecție” pentru organele interne. Atunci când acest perete se slăbește, apare o zonă de rezistență scăzută prin care conținutul abdominal poate protruziona.

 

Tipuri de hernie

 

Herniile sunt clasificate în funcție de localizarea lor, fiecare tip având particularități clinice și riscuri diferite.

 

Hernia inghinală este cea mai frecventă formă și apare în zona dintre abdomen și coapsă. Este întâlnită mai des la bărbați din cauza particularităților anatomice ale canalului inghinal. De obicei, se manifestă printr-o umflătură care devine mai evidentă la efort, tuse sau stat prelungit în picioare.

Hernia femurală apare puțin mai jos de zona inghinală și este mai frecventă la femei. Deși mai rară, această formă are un risc mai mare de complicații, în special de strangulare, deoarece orificiul prin care se produce hernierea este mai îngust.

Hernia ombilicală se dezvoltă în zona buricului și poate apărea atât la copii, cât și la adulți. La copii, uneori se poate închide spontan, însă la adulți este frecvent asociată cu obezitatea sau sarcina și necesită de cele mai multe ori tratament chirurgical.

Hernia epigastrică apare pe linia mediană a abdomenului, între stern și ombilic, și este de obicei de dimensiuni mai mici, dar poate provoca durere sau disconfort, mai ales la efort.

Hernia incizională, numită și eventrație, apare la nivelul unei cicatrici postoperatorii, ca urmare a slăbirii peretelui abdominal în zona unei intervenții chirurgicale anterioare. 

 

Cauzele apariției herniei

 

Apariția herniei este rezultatul unui dezechilibru între rezistența peretelui abdominal și presiunea din interiorul abdomenului. Printre cauzele frecvente se numără slăbirea musculaturii abdominale, factorii genetici, ridicarea repetată de greutăți, tusea cronică, constipația cronică, obezitatea, sarcina, intervențiile chirurgicale anterioare și procesul natural de îmbătrânire.

De cele mai multe ori, hernia nu are o singură cauză, ci apare prin cumulul mai multor factori care, în timp, duc la cedarea zonei vulnerabile a peretelui abdominal.

 

Simptomele herniei

 

În stadiile inițiale, hernia se manifestă cel mai frecvent prin apariția unei umflături vizibile la nivelul abdomenului sau inghinal. Aceasta poate deveni mai evidentă la efort și poate dispărea în repaus. Mulți pacienți descriu un disconfort local sau o senzație de presiune în zona afectată, mai ales la ridicarea de greutăți sau tuse.

Pe măsură ce afecțiunea evoluează, pot apărea dureri mai frecvente, care tind să se accentueze în timpul activităților fizice.

În formele complicate, simptomele devin mai severe. Poate apărea durere intensă și bruscă, greață, vărsături, balonare abdominală și imposibilitatea reducerii herniei, adică aceasta nu mai poate fi împinsă înapoi în abdomen. Aceste semne pot indica o complicație gravă și necesită evaluare medicală de urgență.

 

Diagnosticul herniei

 

Diagnosticul este stabilit în primul rând prin consult chirurgical și examinare clinică. Medicul poate identifica hernia prin inspecție și palpare, uneori solicitând pacientului să tușească sau să facă efort pentru a evidenția proeminența.

În cazurile în care diagnosticul nu este clar sau pentru evaluarea detaliată, se pot utiliza investigații imagistice precum ecografia de părți moi sau tomografia computerizată. Acestea ajută la confirmarea tipului de hernie și la planificarea tratamentului.

 

Tratamentul herniei

 

Tratamentul definitiv al herniei este chirurgical. În anumite cazuri selecționate, herniile mici și asimptomatice pot fi doar monitorizate, însă această abordare nu reprezintă o vindecare.

Intervenția chirurgicală presupune repoziționarea conținutului herniar în cavitatea abdominală și repararea defectului parietal. În multe cazuri, se utilizează o plasă chirurgicală pentru întărirea zonei și reducerea riscului de recidivă.

Există două tipuri principale de intervenție: chirurgia clasică, realizată prin incizie mai mare, și chirurgia laparoscopică, o tehnică minim invazivă cu incizii mici, recuperare mai rapidă și durere postoperatorie redusă.

 

Complicațiile herniei netratate

 

O hernie netratată poate duce la complicații importante. Una dintre acestea este încarcerarea, atunci când conținutul herniar rămâne blocat și nu mai poate fi redus. O complicație mai severă este strangularea, care apare atunci când este întreruptă circulația sângelui la nivelul țesutului herniat, situație ce poate duce la necroză.

De asemenea, pot apărea ocluzie intestinală, durere cronică și limitarea semnificativă a activităților zilnice.

 

Recuperarea după operația de hernie

 

Recuperarea după intervenția chirurgicală este, în general, rapidă, mai ales în cazul tehnicilor minim invazive. Pacienții sunt încurajați să se mobilizeze precoce, deoarece acest lucru reduce riscul de complicații și accelerează vindecarea.

Durerea postoperatorie este controlată medicamentos, iar reluarea activităților se face progresiv. Efortul fizic intens trebuie evitat câteva săptămâni pentru a permite vindecarea completă a peretelui abdominal. Controalele postoperatorii sunt importante pentru monitorizarea evoluției.

 

Contactează Elytis Hospital și programează o consultație chirurgicală pentru a beneficia de un tratament rapid, minim invaziv și cu recuperare de scurtă durată.

 

 
Programare