ROmedic Cabinete medicale TARGU-MURES Cabinete Chirurgie generală Chirurgie generală TARGU-MURES

Despre BIOPSIA MAMARA

Despre BIOPSIA MAMARA
Autor: Conf. Dr. Coros Marius
BIOPSIA MAMARĂ
Singura examinare care poate confirma existenţa cancerului este examenul histopatologic al formaţiuniunii extirpate de chirurg sau a unor fragmente obţinute prin biopsie.

CE ESTE BIOPSIA MAMARĂ ?
Reprezintă extragerea unui fragment (de obicei mic) din tesutul mamar considerat bolnav pentru a fi examinat la microscop de către anatomopatolog (examen histopatologic - EHP)

CINE EFECTUEAZĂ BIOPSIA ?
1.Biopsia este efectuată de obicei de către chirurg sau radiolog. Radiologul poate efectua biopsia aspirativă cu ac fin, biopsia cu ac gros sau biopsia asistată prin vaacum.
2.Chirurgul, fie generalist, fie specializat în chirurgia mamară, poate efectua orice tip de biopsie.
3.Morfopatologul va examina tesutul recoltat de chirurg sau radiolog şi se va pronunţa asupra naturii maligne (cancer) sau benigne (nu e cancer) a ţesutului.

UNDE SE EFECTUEAZĂ BIOPSIA ?
Biopsia se efectuează de obicei în condiţii de ambulator fără a fi necesară internarea.
Se poate efectua în cabinete de stat sau private cu profil chirurgical care au dotarea necesară pentru efectuarea unor asemenea intervenţii cu respectare strictă a normelor de asepsie şi cu personal calificat.

CINE ȘI CUM STABILEȘTE NECESITATEA UNEI BIOPSII MAMARE ?
Recomandarea de biopsie mamară o fac doar medicii. Există trei specialişti care vor colabora în stabilirea indicaţiei de biopsie: medicul imagist-radiolog, medicul oncolog şi medicul chirurg. În unele ţări există medici specializaţi în senologie (ei se ocupă doar de patologia mamră)
Înainte de a ajunge la biopsie trebuie să fiţi consultată atât clinic, de obicei de către chirurg sau oncolog (în unele ţări şi ginecolog), cât şi imagistic de către un medic specialist in radiologie şi imagistică.
Consultul imagistic sub forma ecografiei mamare sau/şi a mamografiei este obligatoriu pentru a stabili localizarea exactă a afecţiunii şi tipul de biopsie mamară indicat.

CE ACTE ȘI FORMALITĂÈšI SUNT NECESARE ?
Dacă biopsia se efectuează fără internare (ambulator) este necesar să aveţi un bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist şi un act de identitate. De asemenea trebuie sa aveţi la Dv toate investigaţiile efectuate (ecografii, mamografii, analize de laborator, etc).
Pentru internare în spital vi se va pretinde în plus dovada asigurărilor de sănătate sau talonul de pensie, carnetul de sanatate, etc.

MĂSURI DE PRECAUŢIE ÎNAINTEA APLICĂRII METODEI
Medicul vă va explica necesitatea aplicării metodei, mersul acesteia şi riscurile pe care le implică, şi se va obţine acordul Dv. scris.
Veti fi intrebata de existenta unor boli asociate cum ar fi cele psihice (crize de isterie), neurologie (crize de epilepsie), metabolice (diabet), etc.
Veti fi in prealabil investigată în legătură cu tratamentele anticoagulante pe care le urmaţi şi se va efectua coagulograma
Este necesară tratarea în prealabil a leziuilor inflamatorii, infecţioase a regiunii unde urmează să se efectueze biopsia
Sunt obligatorii măsurile de respectare a asepsiei.

CE TIPURI DE BIOPSII EXISTĂ ?
În funcţie de afecţiunea de care suferiţi se pot efectua mai multe feluri de biopsii după cum urmează:
BIOPSII PERCUTANE
 Biopsia aspiraţie cu ac fin (FNA- fine needle aspiration)
 Biopsia cu ac gros (true cut)
 Biopsia asistată de vacuum
 Biopsia cu ac foarte gros (tub)

BIOPSII CHIRURGICALE
 Biopsia incizională
 Biopsia excizională

CE ESTE BIOPSIA PERCUTANĂ ?
Spre deosebire de biopsia chirurgicală unde este necesară efectuarea unei incizii de diverse dimensiuni, de obicei în anestezie generală intravenoasă, biopsia percutană se efectuează cu un ac, nefiind necesară anestezia sau doar o anestezie locală.
Biopsia percutană este asemănătoare unei injecţii doar că nu se introduce o substanţă ci se extrage un fragment mic tisular din glanda mamară. În cazul biopsie aspirative se efectuează cu o seringă obişnuită iar in cazul celei "true-cut" cu un ac special ataşat unui pistol de biopsie.

CARE METODĂ SE VA APLICA ?
Tipul de biopsie care se va practica depinde de o serie de factori:

 Gradul de suspiciune a unui cancer
 Tipul formaţiunii suspecte (chist, tumoră solidă, calcificări)
 Localizarea, mărimea, forma tumorii
 Numărul formaţiunilor tumorale suspecte
 Antecedentele personale şi preferinţa pacientei
 Experienţa chirurgului sau radiologului
 Centrul medical în care se efectuează

Procedura care se va aplica va fi cea care se adaptează cel mai bine situaţiei date ţinând cont că:
 Materialul recoltat să fie suficient şi de bună calitate pentru un diagnostic histopatologic corect
 Să nu producă neplăceri bolnavei prin diverse complicaţii posibile

BIOPSII PERCUTANE

1. Aspiraţia cu ac fin. (FNA - fine needle aspiration)
 Este o metodă de biopsie percutană
 Ea poate fi aplicată pacienţilor în ambulator nefiind necesară internarea.
 Acest tip de investigaţie poate avea o rată mare de acurateţe dacă este utilizată de un specialist cu experienţă în acest domeniu şi dacă rezultatele obţinute sunt corelate cu cele ale examenului clinic şi ale mamografiei.
 Sesitivitatea metodei este de aproximativ 80-90% iar specificitatea de aproape 100%. Din păcate rezultatele fals negative pot apărea destul de des (15-20%). Rezultatele fals pozitive sunt rare (sub2%). Un rezultat negativ nu exclude totuşi existenţa unui cancer mamar.
Indicaţii:
 Formaţiuni tumorale la care examenul ecografic le stabileşte natura chistică
 Pentru unele formaţiunile cu conţinut solid.
 Datorită rezultatelor fals negative posibile, acest tip de investigaţie nu este prea indicat pentru explorarea formaţiunilor mai mici de 1 cm. În aceste situaţii trebuie apelat la alte metode.

În situaţia în care formaţiunea tumorală nu poate fi detectată prin palpare biopsia se poate efectua sub ghidaj ecografic sau mamografic. De obicei este preferat ghidajul ecografic fiind mai puţin costisitor, nu iradiază bolnava şi datorită faptului că leziunile chistice sunt uşor evidenţiabile ecografic.
 Aspectul lichidului aspirat poate fi clar, seros, gălbui, verzui, maroniu sau hemoragic. Cu excepţia când este hemoragic în toate celelalte cazuri lichidul poate fi aruncat nefiind necesară examinarea histopatologică. Examinarea histopatologică este însă necesară în următoarele situaţii:

o lichidul extras este hemoragic
o după aspiraţie masa tumorală nu dispare complet
o este vorba de un chist recidivat
o dacă mamograma este suspectă pentru cancer

 Dacă tumoarea era un chist real, atunci ea va dispărea după aspiraţia conţinutului. Pentru confirmare mamografia va fi repetată imediat după puncţie şi apoi la 2-3 săptămâni. Dacă chistul nu s-a refăcut în acest interval, atunci nu mai sunt necesare alte investigaţii.
Avantaje:
 rapidă şi uşor de executat
 nu necesită anestezie
 este uşor suportată de bolnavă fiind cel mai puţin invazivă
 rezultatele pot fi obţinute imediat în situaţia chisturilor fară conţinut sanguinolent
 este şi o metodă terapeutică ducând la dispariţia chisturilor benigne
 cost redus
 Până în prezent nu există dovezi clare ale faptului că puncţia aspirativă ar produce o raspândire a celuleor tumorale în eventualitatea unui cancer şi nici că ar scădea supravieţuirea

Dezavantaje:
 indicaţii reduse în tumorile solide
 celularitatea puţină a materialului recoltat ceea ce face imposibilă diferenţierea între un cancer in situ şi unul invaziv.

2. Biopsia cu ac gros. (core needle - true cut)
Biopsia cu ac gros este de asemnea o biopsie percutană.
Deosebirile esenţiale faţă de biopsia prin aspiraţie cu ac fin sunt următoarele:

 Se utilizează un ac de puncţie mai gros, special, prevăzut cu un sistem de tăiere,
 Manevra de obţinere a materialului bioptic nu este aspiraţia ci tăierea ţesutului,
 Materialul obţinut este un cilindru de ţesut, suficient pentru diferenţierea între tipul invaziv şi neinvaziv de cancer,
 Biopsia cu ac gros este optimă pentru leziuni solide nu chistice.

 Manevra poate fi efectuată chiar în condiţii de ambulator, nefiind necesară internarea bolnavei.
 În cazurile unde formaţiunea tumorală nu poate fi depistată prin palpare pentru efectuarea biopsiei este necesară utilizarea unei aparaturi mai sofisticate de detecţie stereotactică radiologică sau ghidată ultrasonografic dacă tumoarea poate fi vizualizată prin această examinare.

Complicaţii posibile ar fi apariţia unor hematoame local şi rareori persistenţa unei cicatrici tegumentare.

Avantaje:
 Se obţin fragmnte tisulare cu suficient de multă celularitate pentru a detecta un cancer mamar
 Fragmentele tisulare recoltate pot demonstra relaţia ţesutului tumoral cu cele normale înconjurătoare putând face diferenţa între un cancer in situ şi unul invaziv.
Dezavantaje:
 Fiind o biopsie, recoltează doar fragmente de ţesut, nu întreaga formaţiune tumorală, astfel încât poate să nu includă tocmai ţesutul canceros. Chiar dacă fragmentul de ţesut recoltat nu conţine celule canceroase nu este o garanţie absolută a faptului că pacienta nu suferă de cancer mamar.
 Metoda nu poate fi aplicată la femeile cu implanturi mamare dat fiind riscul de perforare a implantului

BIOPSII CHIRURGICALE sunt metode invazive de diagnostic.
Indicaţiile metodei:
 În orice situaţie în care metodele de biopsie percutană nu sunt indicate, nu se pot aplica sau nu sunt disponibile. Spre exemplu leziunile mamare situate prea aproape de peretele toracic sau retroareolar sunt candidate pentru biopsiile chirurgicale mai degraba decât cele percutane. De asemenea la femeile cu implanturi mamare biopsia percutană mai ales neghidată imagistic poate fi riscantă.
 În situaţiile în care rezutatele biopsiei percutane sunt nesatisfăcătoare

1.Biopsia excizională.
Este metoda cea mai des utilizată. Chirurgul va îndepărta formaţiunea tumorală împreună cu o margine de siguranţă de ţesut normal în jurul acesteia.

2.Biopsia incizională.
Acest tip de biopsie chirurgicală se aplică în situaţia în care formaţiunea patologică mamară este de dimensiuni mai mari (peste 4 cm diametru) sau este difuză, sau în situaţia în care vine în discuţie tratamentul citostatic şi radioterapia ca tratament primordial. Chirurgul va exciza doar o porţiune din procesul patologic şi anume porţiunea cea mai sugestivă pentru cancer, pentru a fi examinată de morfopatolog.

Avantajele biopsiei chirurgicale:

 Oferă siguranţa diagosticului în aproape 100% din cazuri fiind "gold standardul" în acest sens,
 În cazul tumorilor mici poate fi considerată ca şi metodă terapeutică chirurgicală definitivă dacă tumoarea a fost excizată cu margini de rezencţie negative şi examnul histopatologic relevă cancer neinvaziv
Dezavantaje:
 Necesită efectuarea unei incizii mai mult sau mai puţin extinsă ce lasă cicatrice tegumentară mai mult sau mai puţin inestetică,
 În funcţie de cantitatea de ţesut extirpat se poate produce o deformare a sânului,
 Cicatricea internă mamară poate interfera cu examinările mamografice ulterioare îngreunând interpretarea lor,
 Bolnava este supusă riscurilor anesteziei generale intravenoase,
 Recuperarea este de mai lungă durată decât în cazul puncţiilor percutane,
 Riscul hemoragiilor, hematoamelor, a supuraţiilor şi a viciilor de vindecare ale plăgii sunt mai mari ca în celelalte medode de biopsie
 Costă mai mult decât alte biopsii

CE ESTE BIOPSIA STEREOTAXICĂ ?
Biopsia stereotaxică este o biopsie percutană ce se realizează cu ajutorul unui aparat special care asigură orientarea tridimensională foarte precisă a acului de biopsie spre locu ce trebuie biopsiat. Ea se realizează doar în centre dotate cu asemenea aparatură. Este indicată în special în cazul modificărilor foarte mici ale ţesutului mamar ce nu pot fi detectare decât radiologic.

CE ESTE "HARPONAREA" ?
Este o metodă invazivă (asemănătoare unei biopsii percutane) prin care medicul imagist-radiolog introduce în sân, sub ghidaj mamografic, la nivelul zonei considerate bolnave, un fir metalic subţire cu un capăt asemănator unui harpon pentru a marca zona ce trebuie biopsiată. Este o metodă ce orientează chirurgul în biopsia excizională fiind utilă în cazul modificărilor mamare ce nu pot fi depistate clinic, mai ales la femei cu sâni voluminoşi. Imediat după introducerea firului metalic bolnava va fi indrumată spre chirurgie unde se va efectua biopsia excizională ghidată de firul metalic, piesa excizată având în centru harponul respectiv.

BENEFICII ŞI RISCURI ALE BIOPSIEI MAMARE
Efectuarea biopsiei în leziunile mamare precoce duce la creşterea ratei supravietuirii la distanţă în cancerul mamar.
1. Actualmente nu există încă o metodă mai sigură de diagostic al cancerului mamar decât biopsia mamară. Este singura metodă care poate preciza cu exactitate existenţa cancerului dar şi localizarea s-a în zona de unde s-a prelevat materialul.
2. Deşi mamografia reuşeşte să surprindă modificări mamare în faze incipiente, ea nu poate spune cu exactitate dacă leziunile surprinse sunt de natură canceroasă sau nu, deoarce nu există modificări tipice 100% pentru cancer.
3. Durata supravieţuirii în timp este strâns dependentă de precocitatea instituirii tratamentului adecvat în cancer. Rolul biopsiei în acest sens este evident prin stabilirea precoce a diagnosticului. În aceste cazuri surprinse preclinic biobsia îşi atinge scopul maxim. Rolul biopsiei mamare la un cancer evident avansat, este aproape nul.
4. În afară de stabilirea diagnosticului precoce, analiza histopatologică a materialului recoltat prin biopsie poate preciza tipul de cancer şi stadiul de invazie, elemente importante de asemenea atât în conduita chirurgicală cât şi în cea ajuvantă oncologică, reflectate tot în durata supravieţuirii la distanţă.

BIOPSIA MAMARĂ ARE EFECT BENEFIC ASUPRA PSIHICULUI FEMEII.
Odată ce femeia află de existenţa unei formaţiuni patologice mamare fie prin autodetecţie, fie prin examen clinic, fie prin alte examinări paraclinice (mamografie, ecografie mamară) devine neliniştită, spectrul cancerului mamar afectându-i viaţa psiho-socială zi de zi. Incertitudinea este de multe ori mai rea decât certitudinea unui fapt negativ.
 Odată cu efectuarea biopsiei, dacă rezultatul este "benign" femeia se linişeşte psihic.
 Dacă rezultatul biopsiei va fi "malign" atunci măcar va fi avizată din timp, putând lua decizia corectă de tratament prin consultare cu medicul curant.
 Dacă rezultatul biopsiei relevă modificări sugestive pentru apariţia unui cancer mamar de-a lungul vieţii (hiperplazie atipică) femeia va putea beneficia de măsuri de prevenţie cum ar fi tratamentul cu Tamoxifen.
 Pe de altă parte un diagnostic precoce pus prin biopsie duce la posibilitatea efectuării unor intervenţii chirurgicale mai puţin mutilante (mastectomie) limitându-se doar la lumpectomii (îndepărtarea tumorii cu o porţiune de ţesut mamar înconjurător normal) sau sectorectomii cu efect important atât asupra esteticului dar şi psihicului femeii.

RISCURILE BIOPSIEI MAMARE sunt legate de 3 aspecte:
1. Riscurile inerente oricărei metode invazive (hematoame, hemoragii, supuraţii, etc.) Cele mai frecvente complicaţii sunt minore fiind reprezentate de hemoatoame care în general se resorb în câteva zile. Rareori complicaţiile pot fi mai severe cum ar fi perforările de implanturi mamare sau perforarea pleurei sau a plămânului cu hemo sau/şi pneumotorace
2. Riscul rezultatelor fals-pozitive şi fals negative. Apar mai frecvent în cazul biopsiilor percutane. Deşi sunt rare ele sunt totuşi posibile. Cele mai frecvente sunt rezultatele fals negative datorate în primul rând faptului că nu s-a recoltat material celular din zona suspectă. Cauzele posibile ale acestor rezultate false ar fi:
3. Riscul de răspândire a celulelor tumorale. Studiile clinice retrospective nu au constatat o scădere a ratei supravieţuirii la distanţă în urma efectuării biopsiei mamare. Dimpotrivă, aplicarea biopsiei mamare la cazuri preclinice a dus la creşterea ratei supravieţuirii prin stabilirea precoce a diagnosticului.
 
Programare