Enoftalmia

Enoftalmia este o afecțiune oculară rară, caracterizată prin retragerea globului ocular în orbita ochiului. La pacienții cu enoftalmie, ochiul pare să fie adâncit sau „scufundat” în cavitatea oculară, în comparație cu poziția sa normală. Enoftalmia poate fi cauzată de o varietate de factori și poate fi însoțită de simptome și complicații care necesită atenție medicală promptă. În cazuri severe, enoftalmia poate provoca importante tulburări emoționale, condiția fiind asociată cu un risc mai mare de anxietate și depresie. (1, 2, 4)

Cauze și factori de risc

Enoftalmia poate fi rezultatul unor afecțiuni sau traume care afectează structurile oculare sau orbita. Printre cauzele comune ale enoftalmiei se numără:

• traume sau fracturi orbitale (loviturile puternice în zona orbitală pot provoca retragerea globului ocular în interiorul cavității oculare);
• afecțiuni ale țesuturilor oculare (tumorile, infecțiile sau inflamațiile severe pot determina modificări structurale care pot duce la enoftalmie);
• afecțiuni ale glandelor lacrimale (problemele cu glandele lacrimale pot afecta hidratarea și umplerea corectă a orbitei, contribuind la enoftalmie);
• administrarea de radiații în copilărie (până la 30% dintre copiii tratați prin radioterapie la nivelul capului în perioada copilăriei prezintă risc de enoftalmie la vârsta adultă);
• chirurgia orbitală (intervențiile chirurgicale la nivel orbital duc la pierderea volumului orbital și implicit la creșterea riscului de enoftalmie);
• varicele orbitale (dilatări anormale ale venelor situate în zona orbitală a ochiului);
• anumite malformații congenitale (pot afecta dezvoltarea normală a ochiului).

Există, de asemenea, o importantă asociere între cancerul de sân metastatic și enoftalmia, apărută pe fondul retracției și fibrozei țesuturilor orbitale. Îmbătrânirea sau inflamația cronică, care determină expansiunea cavității osoase orbitale, pot duce, de asemenea, la apariția enoftalmiei bilaterale (la ambii ochi). (1, 2, 4, 5)

Semne și simptome

Simptomele enoftalmiei pot varia în funcție de cauze și de gravitatea afecțiunii. Unele simptome comune includ:

• adâncirea ochiului în orbită;
• vedere diminuată sau distorsionată;
• disconfort ocular sau senzație de presiune;
• probleme de închidere completă a pleoapelor;
• uscăciune oculară;
• modificări ale aspectului facial, cum ar fi aspectul asimetric sau apariția unei fețe „goale”. (1, 2, 3)

Diagnostic

Diagnosticul enoftalmiei implică o evaluare medicală complexă și o serie de investigații imagistice și oftalmologice. Pentru a evalua poziția globului ocular, mișcarea oculară, acuitatea vizuală și alte parametri importanți în diagnosticul condiției, medicul oftalmolog va examina în detaliu ochii și orbitele cu ajutorul unor instrumente specializate.

În funcție de rezultatele examinării oftalmologice, medicul poate solicita sau nu efectuarea unor investigații imagistice, care permit vizualizarea structurilor orbitale și identificarea unor eventuale anomalii. Dacă există suspiciuni de probleme vasculare, medicul oftalmolog poate solicita o angiografie, o procedură imagistică care evaluează fluxul sanguin și structura vaselor de sânge.

În cazurile mai complexe sau atunci când există suspiciunea unei afecțiuni specifice din afara sferei ORL, medicul oftalmolog poate colabora cu alți specialiști, cum ar fi chirurgii plasticieni, oncologii sau neurologii, pentru a obține un diagnostic adecvat. (1, 3, 5)

Tratament

În cazurile ușoare de enoftalmie, când simptomele nu sunt severe sau cauza este temporară, medicul poate recomanda o abordare conservatoare, care implică monitorizarea și gestionarea simptomelor. Tratamentul conservator presupune utilizarea de picături oftalmice sau de unguente pentru a menține ochiul hidratat și pentru a ameliora disconfortul, cât și purtarea ochelarilor de protecție, care pot ajuta la evitarea leziunilor suplimentare în zona orbitală.

În cazurile mai severe sau când enoftalmia afectează în mod semnificativ aspectul sau funcționalitatea ochiului, intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru a corecta poziția ochiului. Chirurgia reconstructivă poate implica relocarea ochiului în poziția sa normală și repararea sau reconstrucția structurilor orbitale afectate. În unele cazuri, se pot utiliza proteze oculare pentru a restaura aspectul și proporțiile normale ale feței.

Dacă enoftalmia este cauzată de o afecțiune specifică, cum ar fi o tumoare sau o infecție, tratamentul va fi îndreptat către gestionarea și tratarea acelei afecțiuni. În cazul enoftalmiei rezultate din traume sau afecțiuni neuromusculare, terapia ocupațională și fizioterapia pot ajuta la restabilirea funcționalității și mișcării ochiului. (1, 2, 3, 4, 5)

Prevenție

Întrucât enoftalmia este adesea rezultatul unor cauze specifice, este dificil să se prevină în totalitate apariția sa. Cu toate acestea, există câțiva factori și măsuri preventive care pot ajuta la reducerea riscului de a dezvolta enoftalmie sau de a agrava simptomele existente:

• protejați-vă ochii de traume (utilizați echipament de protecție adecvat atunci când practicați sporturi sau activități care implică un risc crescut de a suferi traume la nivelul feței sau ochilor);
• mențineți afecțiunile medicale sub control (printr-o dietă sănătoasă, exerciții fizice regulate și monitorizarea constantă a valorilor medicale relevante);
• evitați auto-medicația (dacă aveți probleme oculare sau în zona feței, evitați să vă administrați medicamente pe cont propriu și consultați întotdeauna un medic oftalmolog pentru evaluare și pentru obținerea unui tratament adecvat);
• mențineți o greutate corporală sănătoasă (evitați pierderea rapidă și semnificativă în greutate, deoarece acest lucru poate afecta țesuturile din jurul ochilor);
• evitați expunerea excesivă la radiații (dacă activitatea sau mediul de lucru implică expunerea la radiații, asigurați-vă că respectați toate măsurile de siguranță și că purtați echipamentul de protecție adecvat);
• monitorizați eventualele afecțiuni oculare (dacă aveți o afecțiune oculară care v-a fost diagnosticată anterior, efectuați controale regulate la medicul specialist pentru a identifica eventualele schimbări sau complicații). (3, 4, 5)

Complicații potențiale

Dacă este neglijată sau dacă tratamentul instituit este unul eronat, enoftalmia poate determina diferite complicații. Printre complicațiile asociate cu enoftalmia se numără:

• probleme de vedere (poziția adâncită a ochiului în orbită poate afecta poziționarea corectă a ochiului și poate duce la tulburări de vedere, cum ar fi diplopia sau scăderea acuității vizuale);
• uscarea ochilor (enoftalmia poate afecta capacitatea ochiului de a se închide complet atunci când clipește, ceea ce poate determina uscarea excesivă a ochilor și iritații oculare);
• infecții oculare (ochii care sunt retrași în orbită pot fi mai expuși la riscul de infecții, deoarece drenajul natural al lacrimilor și protecția mecanică pot fi afectate);
• probleme de vedere binoculară (enoftalmia poate afecta alinierea corectă a ochilor și coordonarea lor în mișcările oculare, ceea ce poate duce la dezechilibre vizuale și probleme de vedere binoculară).

Dacă enoftalmia este cauzată de o afecțiune subiacentă, cum ar fi o tumoră sau o afecțiune vasculară, complicațiile specifice acelei afecțiuni pot să apară și să afecteze sănătatea generală a pacientului. În plus, indiferent de cauză, enoftalmia poate determina modificări semnificative ale aspectului feței, ceea ce poate afecta încrederea în sine și calitatea vieții pacientului. (2, 4, 5)