Polihidramniosul

Autor:

Polihidramniosul este o situatie patologica clinica in care lichidul amniotic depaseste cantitatea de 2 litri. In sarcina, cantitatea de lichid amniotic poate sa ajunga pana la 1 litru in ultima etapa a evolutiei. Excesul de lichid e definit ca fiind cuprins intre 1-2 litri. Exista situatii cand cantitatea de lichid poate sa ajunga pana la 8 chiar 10 litri.

Clasificarea

In functie de perioada aparitiei, modul de instalare, etiologie si consecinte, polihidramniosul se imparte in:
- polihidramniosul acut: caracterizat prin instalare precoce (apare in primele luni de sarcina), evolutie rapida in cateva zile, simptomatologie severa si incidenta mult mai rara.
- polihidramniosul cronic: caracterizat prin instalare tardiva (in ultimele 12 saptamani de sarcina) in timp, cu evolutie lenta si incidenta de 0,6 - 0,9% din totalitatea nasterilor.

Incidenta

- polihidramniosul acut: 5% din totalitatea cazurilor de polihidramnios.
- polihidramniosul cronic: 0,6 - 0,9% din totalul nasterilor sau 1/200 de nasteri.

Etiologia

Polihidramniosul acut: este intotdeauna determinat de o malformatie fetala grava. Cei mai frecventi factori implicati:
- anomalii placentare: anastomozele decompensate in sarcina gemelara, univitelina, monoamniotica.
- malformatii fetale grave: anencefalia.

Polihidramniosul cronic:
In aproximativ 40% din aceste situatii patologice, etiologia nu este cunoscuta.

Cauzele materne:

- diabetul zaharat: in mai mult din 25% din cazuri se complica cu polihidramnios, asemanator incidentei crescute a malformatiilor fetale in sarcinile diabeticelor.
- incompatibilitatea feto-materna in sitemul Rh se complica cu anasarca feto-placentara.
- disgravidia tardiva.
- anemiile severe.
- lues: actioneaza determinand scleroza la nivelul placentei, a cordonului si a ficatului fetal.
- infectiile materne cu toxoplasma si citomegalovirus.
- insuficienta cardiaca.
- multiparitatea.

Cauzele ovulare:

- malformatiile fetale sunt cele mai frecvente si ating un procent de 30% din cauze. Malformatiile digestive (stenoze/ atrezii duodenale sau esofagiene), malformatii ale sistemului nervos (anencefalia, spina bifida), malformatii cardiace ce pot influenta resorbtia lichidului amniotic. Aceste malformatii pot determina aparitia polihidramniosului prin afectarea deglutitiei, a tranzitului intestinal, prin transsudarea meningeala, poliurie fetala prin absenta ADH-ului.
- tumorile cervicale/sacro-coccigene.
- sindroame polimalformative.
- sarcinile gemelare.
- leziuni placentare: corioanginomul, anastomoze decompensate in cazul sarcinilor gemelare, univiteline.
- patologia cordonului: noduri, circulare, torsiuni, angioame.
- absenta uneia dintre arterele ombilicale.

Diagnosticul clinic pozitiv

Polihidramniosul acut:
- cresterea brusca si rapida a volumului uterin care se afla in discordanta evidenta in raport cu varsta sarcinii.
- dezvoltare precoce: saptamanile 16-18.
- prezenta hipertoniei uterine.
- imposibilitatea palparii polilor fetali.
- imposibilitatea inregistrarii batailor cordului fetal.
- cantitatea de lichid care poate depasi chiar 10 litri.
- colul uterin este sters, dehiscent.
- membranele sub tensiune.
- simptomatologie alarmanta: dureri abdominale si lombare intense, dispnee, tahicardie, greturi, varsaturi.

Polihidramniosul cronic:
- debut tardiv: dupa 28 de saptamani, in trimestrul III de sarcina.
- instalare insiduoasa, cu evolutie ulterioara moderata, lenta.
- disproportie intre volumul uterului si varsta gestationala (volum uterin excesiv).
- balotarea abdominala si vaginala evidenta.
- bataile cordului fetal se asculta cu dificultate sau lipsesc.
- prezentatia este schimbatoare, precizarea fiind imposibila.
- tonusul uterului: poate fi crescut.
- prezenta vergeturilor si a circulatiei venoase mult mai evidente la nivelul peretelui abdominal.
- cantitatea mare de lichid amniotic poate determina semne generale: oboseala, dispnee, constipatie, polakiurie, edeme localizate la nivelul membrelor inferioare, varice, dureri lombare.

Diagnostic paraclinic

Polihidramniosul acut: ecografia si radiografia abdominala.

Polihidramniosul cronic:
- ecografia este preferata in defavoarea radiografiei datorita absentei riscului de iradiere. Acest test va evidentia: abundenta lichidului amniotic, activitatea cordului fetal, existenta eventualelor malformatii ale fatului, prezenta sau nu a leziunilor placentare, numarul, precum si volumul fetilor.
- radiografia: poate sa precizeze daca sarcina este unica sau gemelara, prezenta fatului intr-un volum lichidian neobisnuit de abundent, malformatii ale scheletului fetal.
- amniocenteza tardiva: se practica in caz de suspectare a malformatiilor fetale prin evidentiarea cresterii alfa-fetoproteinei sau a bilirubinei amniotice.
- amniografia: pentru diagnosticarea anomaliilor partilor moi sau ale tubului digestiv a produsului de conceptie.
- alte examene paraclinice utilizate atunci cand exista factori etiologici ce pot pune diagnosticul: anticorpii anti Rh, glicemia, serodiagnostic pentru toxoplasma, testarea reactiei Bordet Wasserman pentru sifilis.

Diagnosticul diferential

Polihidramniosul acut:
- ascita.
- complicatia unui chist de ovar: torsiune (lipsesc semnele clinice ce atesta atingerea uterina).
- apoplexia utero-placentara/ hematomul retroplacentar/ dezlipirea prematura de placenta normal inserata: prezenta semnelor clinice de hemoragie externa/ interna.
- mola hidatiforma.

Polihidramniosul cronic:
- sarcina multipla: poli fetali de acelasi fel, bataile cordului fetal poate avea doua focare de ascultatie.
- macrosomia (excesul de volum fetal).
- chist ovarian cu dezvoltare voluminoasa abdominala: formatiune necontractila.
- ascita de diferite cauze: matitatea are in acest caz concavitatea proiectata superior, iar contextul clinic este caracteristic cauzei.
- glob vezical prin retentie de urina.

Evolutia

Polihidramniosul acut:
- evolutia este rapida.

Polihidramniosul cronic: are evolutie lenta, in etape cu cresteri, stationare si regresie dar intotdeauna aspectul este ascendent.

Prognostic

Polihidramniosul acut:
- prognosticul matern: este rezervat datorita riscului ridicat al complicatiilor: hemoragii in perioada de delivrare si lehuzia imediata, soc „ex” vacuo dupa evacuarea brutala a lichidului amniotic sau embolie amniotica, dezlipire prematura de placeta normal inserata.
- prognosticul fetal: este foarte grav, mortalitatea ajungand pana la un procent de 100%. Malformatia fetala ce a determinat aparitia polihidramniosului determina un prognostic foarte grav chiar si dupa nasterea unui fat viu.

Polihidramniosul cronic:
- prognosticul matern: este in general bun in lipsa complicatiilor enumerate si la polihidramniosul acut.
- prognosticul fetal: este rezervat datorita:
→ malformatiilor implicate in etiologia polihidramniosului.
→ determinarii nasterii premature prin ruperea prematura spontana a membranelor.
→ patologiei de cordon.
→ mortalitatii fetale si neonatale crescute prin complicatiile determinate.

Conduita terapeutica

Polihidramniosul acut:
Masuri generale: oxigen, combaterea durerilor, asezarea gravidei cu jumatatea superioara a corpului mai sus pe parcursul transportului la sala de nasteri.
In maternitate: ruperea artificiala a membranelor pe o lungime mica, pastrarea degetului la locul rupturii pentru a asigura o scurgere lenta si nu brutala a lichidului amniotic. In cateva ore este declansata nasterea prematura sau avortul. Se corecteaza eventualele hemoragii sau tulburari de dinamica.
Gravida este supravegheata atent.

Polihidramniosul cronic:
1. Masuri profilactice:
- consultatie preconceptionala.
- tratarea afectiunilor materne cunoscute ce pot duce la instalarea polihidramniosului (diabet, lues).

2. Masuri curative:
- mijloace medicale:
repaus, regim igieno-dietetic, antispastice, beta mimetice, sedative, aport hidric scazut, diuretice, Indometacin – efecte secundare: oliguria fetala, inchiderea prematura a canalului arterial.
- amniocenteza: este practicata atunci cand distensia creeaza disconfort matern iar varsta gestationala este mica. Se va extrage 500 de ml repetat la 2-3 zile.
- mijoace obstetricale:
ruperea artificiala a membranelor cu evacuarea lenta si precauta a lichidului amniotic prin orificiul mic creat, evitadu-se astfel complicatiile determinate de evacuarea brutala a acestuia. Nasterea va fi supravegheata atent iar nou-nascutul examinat pentru depistarea eventualelor malformatii.
corectarea dinamicii si a hemoragiilor aparute in perioada a III a nasterii sau in lehuzia imediat urmatare.
• supravegherea lehuzei se va face in urmatoarele saptamani.

Data actualizare: 24-05-2013 | creare: 23-11-2012 | Vizite: 4445
Bibliografie
Elemente de Obstetrica, Ginecologie si Chirurgie pentru studentii faculatii de Stomatologie, autori:Flrentina Pricop, Gheorghe Costachescu, Mihai Radu Diaconescu, Stefan Butureanu, ed.TEHNICA, Chisinau, 1994
OBSTETRICA-GINECOLOGIE, Curs pentru studenti anul VI Medicina Generala: Mihai Pricop, Vol I Obstetrica, Litografia U.M.F. Iasi, 1993
OBSTETRICA SI GINECOLOGiE CLINICA: pentru studenţi şi rezidenţi: VLĂDĂREANU, Radu.
OBSTETRICA-GINECOLOGIE Vol I: Mihai Pricop, Litografia U.M.F. Iasi 1993

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK