Alcoolul, drogurile și riscul unei sarcini nedorite: ce arată un studiu longitudinal

Relația dintre consumul de alcool/droguri și sarcinile „neintenționate” este relevantă din perspectiva expunerii fetale și a planificării reproductive. Studiul publicat în jurnalul Addiction a investigat prospectiv dacă persoanele care beau mult sau consumă canabis/alte droguri au preferințe diferite față de o potențială sarcină și dacă, pe parcursul unui an, își ating aceste obiective (evitarea sarcinii când doresc acest lucru sau obținerea sarcinii când sunt deschise).
Cercetările anterioare au folosit etichete binare (intenționată vs neintenționată) și măsurători retrospective, ceea ce ignoră ambivalența/incertitudinea și introduce bias de dezirabilitate socială și bias de memorie. Instrumentele moderne (de ex. Desire to Avoid Pregnancy – DAP) tratează preferințele ca un continuum și permit evaluare înainte de concepție, reducând parțial erorile de raportare, mai ales în contextul stigmei legate de consumul de substanțe în sarcină.

Despre studiu

Design, populație și recrutare

• Studiu: cohortă longitudinală ADAPT, prospectivă, multisite.
• Locații: 23 clinici de asistență primară/reproductivă în 5 state (Arizona, sud-estul Californiei, New Mexico, vestul Texasului, Nevada).
• Perioadă recrutare: martie 2019 – 19 octombrie 2022.
• Criterii cheie: 15–34 ani, atribuție la naștere feminină, neînsărcinate la intrare, active sexual cu partener cu spermă, fără sterilet/implant/sterilizare, engleză/spaniolă.
• Eșantion analitic: 1.968 persoane (după excluziuni); urmărire până la 13,5 luni pentru captarea sarcinilor incidentale într-un interval de 12 luni.

Colectarea datelor și retenția

• Chestionare: inițial + trimestrial (3/6/9/12 luni) + intermediare (1,5/4,5/7,5/10,5/13,5 luni).
• Retenție: 95% la 3 luni (n=1.859), 93% la 6 luni (n=1.824), 91% la 9 luni (n=1.781), 87% la 12 luni (n=1.706); diferențe de retenție după canabis și frecvența binge, nu după heavy drinking sau alte droguri.

Măsuri cheie

• Preferințe sarcină: scala DAP (0–4; mai mare = dorință mai mare de a evita sarcina). Categorii analitice: ≤1,5 (low), >1,5–≤2,5 (mid), >2,5 (high).
• Eveniment: sarcină incidentă confirmată (test/clinician/ecografie/avort).
• Consum substanțe (baseline, ultimele 30 zile): alcool (AUDIT-C modificat pentru prag feminin; heavy drinking = AUDIT-C ≥3; frecvență binge: 0, 1–3 episoade, săptămânal+), canabis (niciodată/<zilnic/zilnic), alte droguri (da/nu; exclude marijuana).
• Covariate: vârstă, rasă/etnie, paritate, religiozitate, școlarizare, angajare, calitatea relației/coabitare, insecuritate alimentară, dificultăți locative, stat de recrutare.

Analize statistice

• Modele pentru DAP continuu: linear mixed effects cu clustering (participant/site), structură autoregresivă; coeficienți ajustați (95% CI).
• Risc sarcină: modele Cox (HR/aHR) cu interacțiuni DAP×substanță, efect fix stat, erori robuste (cluster site), imputare multiplă pentru lipsuri.
• Atingerea preferințelor: „reușită” = evitarea sarcinii pentru DAP high, respectiv obținerea sarcinii pentru DAP low.

Caracteristicile eșantionului

• Vârstă mediană: 25 ani (IQR 21–29); 15% între 15–19 ani.
• Etnie/rasă: 59% latine/hispanic, 21% alb, 8% negru, 13% altă/multiplă.
• Stare socio-economică: angajați 66%; în școală 31%; insecuritate alimentară 36%; dificultăți locative 48%.
• Paritate: nulipare 56%.
• Consum substanțe (baseline): heavy drinking 40% (n=795), orice canabis 31% (n=616), alte droguri 3% (n=53); 90% dintre cei cu AUDIT-C pozitiv au raportat cel puțin un episod binge.

Rezultatele studiului

Preferințe față de sarcină (DAP) și consumul de substanțe

• Heavy drinking asociat cu DAP mai mare (coef. ajustat = +0,06, 95% CI 0,01–0,12; P=0,02).
• Frecvența binge (1–3 episoade sau săptămânal+) neasociată semnificativ cu DAP (coef. +0,04; respectiv +0,03).
• Canabis zilnic/almost daily asociat cu DAP mai mare (coef. +0,14, 95% CI 0,04–0,24; P=0,007); alte droguri: fără asociere clară (coef. +0,13; 95% CI −0,05–0,31).

Sarcini incidente și distribuția după DAP

• Sarcini noi în 1 an: 282.
• Înainte de sarcină: DAP low ≤1,5 la 46% (n=130/282); DAP high >2,5 la 25% (n=71/282).
• În DAP high, proporție mai mare de sarcini la cei cu heavy drinking (54% vs 39% în DAP low; P=0,004) și la cei cu orice binge (54% vs 38%; P=0,004).

Risc de sarcină în funcție de DAP și substanțe

• Heavy drinking:
  – DAP high (>2,5): aHR 1,51 (95% CI 1,12–2,04; P=0,01) ⇒ risc mai mare de sarcină contrar preferinței de evitare.
  – DAP mid (>1,5–≤2,5): aHR 0,62 (95% CI 0,42–0,90; P=0,01) ⇒ risc mai mic.
  – DAP low (≤1,5): aHR 1,17 (95% CI 0,80–1,70; P=0,41) ⇒ nesemnificativ.
• Binge 1–3×/lună vs niciodată: în DAP high, asociere la limită cu sarcina aHR 1,58 (95% CI 0,99–2,50; P=0,05).
• Canabis:
  – DAP low: mai deschis la sarcină – < zilnic vs niciodată: aHR 1,64 (95% CI 1,13–2,38; P=0,01).
  – DAP mid/high: fără asocieri semnificative.
• Alte droguri: fără diferențe semnificative (prevalență mică, 3%).

Interpretare

Două concluzii se disting clar:

(1) Consumului intens de alcool îi corespund atât preferințe mai mari de evitare a sarcinii, cât și un risc crescut de sarcină exact în rândul celor care doresc cel mai mult să evite (DAP high). Cu alte cuvinte, există o decalare între intenții și rezultat când se bea mult.

(2) Pentru canabis, persoanele care consumă zilnic raportează DAP mai mare, dar nu au avut risc crescut de sarcină în DAP high; la cei deschiși la sarcină (DAP low), consumul < zilnic s-a asociat cu o probabilitate mai mare de a ajunge la sarcină.

Ipoteze plauzibile: alcoolul intens poate afecta consistența utilizării contracepției și/sau negocierea sexuală, mai ales când preferința e de evitare; canabisul poate influența alte comportamente (inclusiv sexuale) diferit de alcool, iar efectele par contingente de preferințe (DAP).

Puncte tari și limitări

• Puncte tari: măsurare prospectivă a preferințelor (DAP), modele care permit interacțiuni DAP×substanțe, control pentru factori timp-vărietori, captarea sarcinilor indiferent de rezultat.
• Limitări: consumul de substanțe doar la baseline (nu surprinde fluctuații/consumul la concepție); posibil subraportare; coliniaritate între frecvența consumului și binge; putere scăzută pentru „alte droguri”; generalizabilitate limitată la utilizatorii de servicii în clinici „safety net”.

Implicații practice

• Consiliere diferențiată: la persoanele cu DAP mare care declară heavy drinking, prioritizați intervenții de reducere a alcoolului și optimizarea contraceției (metode cu eficacitate înaltă, potrivite preferințelor).
• Screening proactiv: integrarea rutinei DAP + AUDIT-C în asistența primară/reproductivă poate identifica mismatch-ul intenție–risc.
• Politici: intervenții de sănătate publică care evită stigmatizarea și se concentrează pe sprijin comportamental și acces contraceptiv pentru consumatorii de alcool, în special când își doresc să evite sarcina.
• Cercetare: măsurarea dinamică a substanțelor (jurnale digitale/biomarkeri), testarea mecanismelor (aderență contraceptivă, tipuri de metode, context sexual), eșantioane mai mari pentru „alte droguri”.

Concluzii

Alcoolul în consum intens este legat de o dorință mai mare de a evita sarcina și, critic, de un risc sporit de sarcină tocmai la cei cu DAP ridicat. Canabisul zilnic crește DAP, dar nu și riscul în DAP high; consumul < zilnic s-a asociat cu sarcina în DAP low. Rezultatele sugerează că diferențele observate între consumul de substanțe și „neintenționalitatea” sarcinii sunt mai bine înțelese când preferințele sunt măsurate prospectiv pe un continuum. Abordările clinice și de sănătate publică ar trebui să combine evaluarea DAP cu screeningul pentru alcool și intervenții țintite pentru a reduce decalajul intenție–rezultat.