Prezent în propria viață, cu plus și minus, cu iubire și înțelegere
Te-ai gândit vreodată cât de ușor e să fii prezent pentru ceilalți și cât de greu este, uneori, să fii prezent pentru tine? Trăim multe zile pe repede înainte, bifând, alergând, făcând… dar în adâncul nostru, este un dor de liniște. De prezență. De acel „eu sunt aici”, rostit nu pentru lume, ci pentru tine.
A fi prezent în propria viață nu înseamnă să fii perfect. Înseamnă să fii sincer. Cu ceea ce simți. Cu ceea ce ești. Cu tot ce este bine pentru tine… și cu tot ce te doare.
Viața ta merită trăită cu ochii si inima deschisă
Să fii prezent în viața ta înseamnă mai mult decât să respiri conștient sau să-ți observi gândurile. Înseamnă să îți permiți să simți. Să asculți ce spune corpul tău. Să înțelegi ce îți cere sufletul. Să nu fugi de tine atunci când apar frici, tristeți, oboseli… ci să rămâi. Să fii acolo, cu blândețe.
Plus și minus. Ambele sunt parte din tine.
Ambele merită iubire
Trăim într-o cultură a performanței, unde ne este ușor să ne iubim doar când suntem „bine”. Dar viața reală are și momente de „nu știu”, de „mă simt pierdut”, de „mi-e greu”. Nu e nimic rău
în asta. Nu ești mai puțin valoros când ai o zi proastă. Nu ești mai puțin demn de iubire când nu ai răspunsurile.
Ai voie să fii om. Ai voie să ai plusuri și minusuri. Ești întreg și așa.
Ce te oprește să fii cu adevărat prezent(ă)?
Poate este frica de ceea ce vei descoperi. Poate este oboseala, presiunea, perfecționismul. Poate ai fost învățat(ă) că trebuie să fii „puternic(ă)” tot timpul. Dar puterea adevărată nu înseamnă să ignori ce simți. Ci să ai curajul să te oprești, să te uiți înlăuntru tău. Să te îmbrățișezi, exact așa cum ești.
Cum începi să fii mai aproape de tine?
Cu pași mici și blânzi.
Întreabă-te, măcar o dată pe zi: Ce simt acum?
Dă-ți voie să simți fără să judeci.
Scrie într-un jurnal, chiar și două-trei rânduri.
Fii prieten(ă) cu tine în gânduri: înlocuiește critica cu încurajare.
Învață să spui „stop” când este prea mult.
Prezența este iubire. Pentru tine, din partea ta.
A fi prezent(ă) în propria viață e o formă profundă de iubire. O iubire care nu condiționează, nu critică, nu grăbește. O iubire care stă lângă tine și în lumină, și în umbră si care spune:
Te văd.
Te aud.
Ești aici.
Ești suficient(ă).
Dă-ți voie să fii. Aici și Acum, cu tine.
Nu e nevoie să ai toate răspunsurile. Nu e nevoie să fii mereu pe val. Este nevoie doar să fii acolo. Cu blândețe, cu adevăr, cu iubire, cu plus și cu minus. Pentru că fiecare parte din tine are ceva de spus.
Și toate merită ascultate.
La bună reauzire,
Ursu Nicoleta
Psiholog clinician autonom
Psihoterapeut în supervizare