ROmedic Cabinete medicale Constanta Cabinete Psihologie Psihologie Constanta

Igiena emotioanala, obiceiuri care te țin în echilibru

Autor: Ursu Nicoleta, psiholog

 

    Ne spălăm pe dinți dimineața și seara, fără să ne întrebăm dacă avem chef. Ne spălăm mâinile, facem duș, folosim deodorant, ne pieptănăm părul,  toate acestea sunt gesturi de igienă fizică. Repetate zilnic, ele previn disconfortul, boala sau complicațiile.

Dar când vine vorba despre mintea și emoțiile noastre, igiena devine... opțională. Sau e lăsată pe ultimul loc, până când apar semne clare că ceva nu mai funcționează: iritabilitate, epuizare, atacuri de panică, senzația de „nu mai pot”.
De aceea, tot mai mulți psihologi compară igiena emoțională cu igiena corporală zilnică și subliniază că ambele sunt esențiale pentru sănătate.

  

    Ce este igiena emoțională?

   Pe scurt, este o formă de îngrijire psihică regulată. Nu e terapie în sine, dar e un teren fertil pentru o minte sănătoasă. Înseamnă să devii atent(ă) la ce simți, ce gândești și cum reacționezi  și să creezi spațiu pentru reglare, nu doar acumulare.

  

   Igiena emoțională înseamnă:

Să recunoști emoțiile fără să le ignori sau negi;

Să-ți creezi momente zilnice de pauză și reflecție;

Să exprimi ce simți într-un mod sigur și conștient;

Să elimini din mediu ce îți face rău psihic (toxicități, suprastimulare, suprasarcină);

Să cultivi o  voce blanda pentru dialogul intern.

 

   De ce această comparație cu igiena corporală?

Imaginează-ți că te-ai spăla pe dinți doar când te doare gingia. Sau că faci duș doar când cineva îți spune că ai nevoie de apa calda si sapun. Ar părea exagerat, dar exact așa funcționează mulți dintre noi în plan emoțional.

 

   Psihologii au observat că, oamenii vin în terapie abia când disconfortul devine copleșitor, evităm să vorbim despre emoții, le reprimăm sau le ascundem sub „sunt bine”, nu avem în cultura generală ideea de prevenție psihologică, ci doar de intervenție în criză.


    Iar exact ca si în cazul corpului, lipsa igienei emotioanle duce la acumulare de „murdărie”: resentimente, tensiuni, frustrări, suferință nespusă.

 

Practici simple de igienă emoțională zilnică

Nu ai nevoie de ore întregi sau ritualuri complicate. Începe cu 5–10 minute/zi, dar constant.

Iată câteva practici eficiente:

Scrie un gând sau o emoție pe zi (într-un jurnal sau notiță). Ex: „Astăzi m-a iritat faptul că...”

Respiră conștient 2–3 minute în mijlocul unei zile agitate.

Deconectare pentru 1 oră de la tehnologie, tăcerea digitala  este igienică.

Vorbește despre ce simți cu o persoană de încredere, fără să ceri soluții.

Observă un gând recurent și întreabă-te: „Mă ajută cu ceva?”

Spune-ți ceva blând în loc de „trebuia să fiu mai bun(ă)”.

 

     Ce se întâmplă în creierul tău când practici igiena emoțională?

Practici simple de reglare emoțională reduc activitatea amigdalei (partea din creier care reacționează la stres și pericol) și stimulează cortexul prefrontal (responsabil de luare a deciziilor, empatie și autoreglare).
Asta înseamnă, practic, mai puțină reacție impulsivă și mai mult echilibru interior.

 Igiena emotionala este zilnică, nu ocazională, nu se face doar în vacanță, la final de săptămână sau în terapie. Ea e cel mai eficientă când este in doze mici, constante și integrate în rutina zilnică, la fel ca spălatul pe dinți.

Asadar, micile gesturi zilnice previn crizele mari, igiena emoțională e despre prevenție, conștientizare și grija de sine. Nu aștepta momentul în care „nu mai poți” pentru a începe.
 

Întreabă-te : Ce simt acum? Ce am nevoie cu adevărat? Cu ce pot avea grijă de mine azi?

E primul pas spre o stare de bine  stabilă și blândă.

Dacă lucrezi cu un psiholog, vorbește cu el despre ritualurile tale de igienă emoțională. Iar dacă nu ai încă un astfel de sprijin, amintește-ți că prevenția începe cu pași mici.

 

Ai grijă de tine cu aceeași atentie cu care ai ingriji pe cineva drag tie.

 

La buna revedere,

Ursu Nicoleta,

 psiholog clinician autonom, psihoterapeut in supervizare

 

 

Bibliografie

1.American Psychological Association (APA). (2023). Emotional wellness and self-care.;

2. Kashdan, T. B., & Rottenberg, J. (2010). Psychological flexibility as a fundamental aspect of health. Clinical Psychology Review, 30(7), pag. 865–878.

3. Winch, G. (2014). The Case for Emotional Hygiene [TED Talk]. TED Conferences;

 

 
Programare