Stima de sine în contextul îmbătrânirii, cum o păstrăm vie
Îmbătrânirea este un proces natural al vieții, dar care aduce cu sine o serie de schimbări, fizice, sociale și emoționale , ce pot afecta modul în care o persoană se percepe pe sine. Stima de sine, acel sentiment profund de valoare personală, poate fi pusă la încercare în această etapă. Cu toate acestea, vârsta nu ar trebui să fie un obstacol în calea respectului de sine. Din contră anii care trec pot aduce înțelepciune, claritate și o formă profundă de acceptare.
De ce este afectată stima de sine la vârsta a treia?
Mulți seniori se confruntă cu factori care pot contribui la scăderea stimei de sine:
- Pensionarea – poate fi percepută ca o pierdere a utilității și rolului în societate.
- Pierderea persoanelor dragi – soț/soție, prieteni apropiați sau frați/surori.
- Schimbări fizice – afecțiuni cronice, mobilitate redusă, modificări în aspectul exterior.
- Izolare socială – distanțarea de copii, nepoți sau comunitatea din care făceau parte.
- Sentimentul de utilitatate/sens– întrebări precum „La ce mai sunt bun?” sau „Cine are nevoie de mine acum?”
Toate acestea pot conduce la o imagine de sine fragilă, marcată de nesiguranță, tristețe sau retragere.
Cum putem menține o stimă de sine sănătoasă odată cu înaintarea în vârstă?
Redescoperirea sensului personal
După o viață întreagă de muncă și responsabilități, poate fi timpul ideal pentru întrebări profunde:
- Ce mi-a adus bucurie de-a lungul vieții?
- Ce am lăsat deoparte și aș vrea să reiau?
- Ce am de oferit acum?
Implicarea în activități precum voluntariatul, grădinăritul, arta sau ajutorul acordat nepoților poate reactiva sentimentul de utilitate și de apartenență.
Menținerea relațiilor sociale
Interacțiunile regulate cu ceilalți sunt esențiale pentru sănătatea emoțională. Grupurile de seniori, cursurile pentru vârstnici, activitățile de recreere sau pur și simplu prieteniile între vecini pot reduce riscul de izolare și depresie.
Acceptarea cu blândețe a schimbărilor
Îmbătrânirea presupune transformări inevitabile. A ne concentra pe ceea ce încă putem face, în loc de ceea ce am pierdut, ne ajută să ne raportăm cu mai multă blândețe la noi înșine. A ne vorbi cu compasiune și răbdare este un pas important către o stimă de sine sănătoasă.
Dialogul interior pozitiv
Felul în care vorbim cu noi înșine poate deveni o sursă de sprijin sau de descurajare. Întrebări ajutătoare:
- Ce am realizat astăzi?
- Pentru ce pot fi recunoscător?
- Ce apreciez la mine în acest moment al vieții?
Chiar și gesturile mici sau lucrurile simple – cum ar fi o conversație plăcută, pregătirea unei mese sau lectura unei cărți – pot fi dovezi ale valorii personale.
Sprijin profesional psihoterapia
Uneori, stima de sine scăzută poate fi însoțită de stări depresive, insomnii sau anxietate. În aceste cazuri, este benefic să apelăm la sprijinul unui psiholog. Psihoterapia oferă un spațiu sigur unde persoanele în vârstă își pot explora emoțiile, trăirile și pot regăsi echilibrul interior.
Stima de sine nu este rezervată tinereții. Este un proces viu, care poate fi cultivat în orice etapă a vieții. A îmbătrâni cu demnitate înseamnă și a continua să te prețuiești, să te îngrijești și să îți recunoști valoarea, chiar și atunci când societatea pare să uite acest lucru.
Dacă simți că treci printr-o perioadă dificilă sau dacă cineva drag are nevoie de sprijin emoțional, nu ezita să cauți ajutor. Ai dreptul să te simți bine cu tine, la orice vârstă.
Bibliografie
Ciornei, T. (2016). Psihologia vârstelor – Senectutea. Editura Pro Universitaria;
Papalia, D. E., & Feldman, R. D. (2010). Human Development (11th ed.). McGraw-Hill Education;
World Health Organization (WHO). (2017). Mental health of older adults;