Ursu Nicoleta - Cabinet Individual de Psihologie

    Pentru mulți oameni, momentul în care se sting luminile nu aduce liniște, ci declanșează un adevărat carusel al gândurilor. Îngrijorări legate de ziua care a trecut, de ce urmează să se întâmple mâine sau de lucruri aparent minore pot deveni, noaptea, copleșitoare. Insomnia și anxietatea nocturnă sunt frecvent întâlnite și se află adesea într-o relație strânsă cu gândurile intruzive.

   Ce sunt gândurile intruzive și de ce apar noaptea?
Gândurile intruzive sunt idei, imagini sau scenarii care apar involuntar, sunt greu de controlat și provoacă disconfort emoțional. De cele mai multe ori, ele sunt repetitive și centrate pe frică, vinovăție sau anticiparea unui pericol.
 

     Noaptea, aceste gânduri tind să se intensifice din câteva motive:

 -  lipsa stimulilor externi (telefon, conversații, activități) lasă mintea „singură” cu sine;
 -  oboseala reduce capacitatea de a filtra și gestiona gândurile;
 -  presiunea de „a trebui să dorm” amplifică anxietatea atunci când somnul întârzie să apară.

Astfel, patul devine un spațiu asociat cu tensiunea, nu cu relaxarea.

 Legătura dintre anxietate și insomnie

   Anxietatea activează sistemul de alertă al organismului. Chiar dacă pericolul nu este real sau imediat, corpul reacționează ca și cum ar fi: ritm cardiac accelerat, respirație superficială, tensiune musculară.  În aceste condiții, instalarea somnului devine dificilă.
Insomnia, la rândul ei, întreține anxietatea. Lipsa somnului afectează reglarea emoțională, capacitatea de concentrare și toleranța la stres, creand un cerc vicios: anxietatea duce la insomnie, iar insomnia amplifică anxietatea.

  Semnele că insomnia are o componentă anxioasă

Este indicat să fim atenți la câteva semnale frecvente, si anume:
- dificultăți de adormire din cauza gândurilor care „nu se opresc”;
- treziri nocturne urmate de ruminații;
- senzație de neliniște sau teamă fără un motiv clar;
- anticiparea negativă a nopții încă din timpul zilei;
- oboseală accentuată și iritabilitate în timpul zilei.    

Atunci când aceste simptome persistă, ele pot indica o anxietate care necesită atenție specializată.   

Când este cazul să apelăm la psihoterapie?

Psihoterapia este  recomandata atunci când insomnia și anxietatea nocturnă:
 - durează mai mult de câteva săptămâni;
 - afectează funcționarea zilnică (muncă, relații, viață socială);
 - sunt însoțite de atacuri de panică, stări depresive sau epuizare emoțională;
 - nu se ameliorează prin schimbări simple de rutină (igiena somnului, tehnici de relaxare).

   Prin psihoterapie pot fi explorate cauzele profunde ale anxietății, tiparele de gândire care întrețin insomnia și pot fi învățate strategii eficiente de reglare emoțională și de gestionare a gândurilor intruzive.

   Cum poate sustine psihoterapia?
Abordările terapeutice moderne, precum psihoterapia integrativa, cognitiv- comportamentala etc., pot sustine prin :
- identificarea și restructurarea gândurilor intruzive;
- reducerea hiperactivării fiziologice;
- reconstruirea relației cu somnul;
- dezvoltarea unor ritualuri de seară care induc calm și siguranță.

   Psihoterapia nu înseamnă doar „a dormi mai bine”, ci a înțelege ce mesaj transmite anxietatea și cum poate fi gestionată pe termen lung.

Asadar, somnul este o nevoie fundamentală, iar atunci când este perturbat constant de anxietate și gânduri intruzive, impactul asupra sănătății mintale este semnificativ. 
 

    Atunci când insomnia și anxietatea nocturnă persistă, ele pot deveni un semnal că este nevoie de sprijin specializat. Psihoterapia oferă un spațiu sigur pentru a înțelege gândurile intruzive, mecanismele care le mențin și pentru a reconstrui, treptat, o relație mai liniștită cu somnul și cu propria stare emoțională.

La buna reauzire,

Ursu Nicoleta psiholog 

Bibliografia

• American Psychiatric Association (2013).,Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5),Washington, DC: APA Publishing;
• National Sleep Foundation (2019). Insomnia and mental health;