ROmedic Cabinete medicale Iasi Cabinete Psihoterapie Psihoterapie Iasi

Bolile psihosomatice

Bolile psihosomatice
Autor: www.remedio.ro
Bolile psihosomatice reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Simptomele funcționale ale acestora sunt printre primele cauze de incapacitate de muncă și incapacitate socială și presupun: investigații in extenso, spitalizări numeroase, proceduri de diagnostic invazive, tratamente medicale multiple, metode recuperatorii costisitoare, pasarea pacienților de la un medic la altul fără a rezulta vindecarea mult dorită.

Ce se ascunde în spatele bolilor psihosomatice

S-a demonstrat științific că există o relație importantă între emoție și boală. Emoțiile negative, precum anxietatea sau depresia, sunt binecunoscuți factori patogenetici, iar combaterea lor nu ar trebui omisă de nici un program terapeutic. Pe de altă parte și incapacitatea de exprimare a emoției este un element patogenetic, deoarece se însoțește de focalizarea atenției spre simptome somatice fără echivalent organic.

Persoanele introspective, marcate de un înalt nivel de disconfort și insatisfacție, care stăruie asupra eșecurilor și greșelilor lor, tind să fie negativiste, concentrându-se asupra aspectelor negative ale celorlalți și ale lor. Această categorie de persoane se evidențiază printr-o hipervigilență asupra propriului corp, viziune pesimistă asupra vieții, depresie, predispoziție spre reacții emoționale asupra organismului sub influența stresului, tendința de a-și amplifica suferința, tendința de a utiliza mecanisme de apărare inadecvate împotriva cauzelor psihice ce stau la baza disconfortului resimțit, tendința de a apela la îngrijiri medicale pentru simptome comune etc.

Exemple de tulburări psihosomatice:
• Aparatul respirator: astmul bronșic, tusea și sughițul, hiperventilația;
• Aparatul cardiovascular: tulburări de ritm cardiac, hipertensiunea arterială esențială;
• Aparatul gastrointestinal: gastrite, ulcer gastric, diareea emoțională, colon iritabil;
• Sistemul endocrin: boli tiroidiene, diabet;
• Pielea: urticarie, pruritul, psoriasis, dermatite atopice;
• Aparatul genitourinar: dismenoreea, polakiuria;
• Aparatul osteoarticular și muscular: lombalgiile;
• Cefaleea;

Astmul bronșic se caracterizează prin crize precipitate de stres, infecții respiratorii, alergii. Conform toeriilor psihologice, pacientul prezintă dependență și anxietate de separare, boala nefiind decât un strigăt suprimat după iubire și protecție. Dacă bolnavul este copil, atunci este posibil ca acesta să fie hiperprotejat și este indicat sș fie încurajat spre activități independente specifice vârstei.

Tusea și sughițul simbolizează încercarea de ușurare de tensiune interioară sau de a scăpa de dorințele și pulsiunile percepute ca fiind periculoase. Tusea poate fi privită ca un protest prin care se incearcă să se exprime o furie imposibil de exprimat în cuvinte, dezgust sau ostilitate. Are ca echivalent digestive vomitarea. Sughițul apare frecvent la copiii expuși unor comportamente ambivalente din partea părinților: generozitate extremă și punitivitate exagerată. Acesta reprezintă expresia lipsei de protecție și de afecțiune.
Sindromul de hiperventilație apare de trei ori mai frecvent la femei decât la bărbați. Simbolizează o suportabilitate exagerată a trăirilor emoționale și o reținere în exprimarea sentimentelor. Din punct de vedere statistic, 90% din cazurile de hiperventilație au origine emoțională. Se asociază cu: tahicardie, transpirații, extremități reci, angina, dureri abdominale, meteorism, spasme în extremități, parestezii.

Nevroza cardiacă apare ca boală psihosomatică la persoanele agresive, iritabile, ușor frustrabile și predispuse la boala arterială coronariană. Simbolizează presiunea socială de a adopta un rol, un comportament opus aptitudinilor și pulsiunilor obișnuite, ostilitate oprimată, agresivitate în cazul colericilor. Prezintă aritmii frecvente ce pot cauza moarte subită la unii bolnavi care trec printr-un șoc psihologic sau o catastrofă masivă. Se indică modificari ale stilului de viață prin încetarea fumatului, consumului de alcool, scăderea în greutate, scăderea colesterolului pentru limitarea factorilor de risc.

Aparatul digestiv prezintă afecțiuni centrate pe nevoia de siguranță. Hrana reprezintă “forma elementară de posesie” iar digestia – modul de management, utilizare a ceva dobândit. Somatitele și gingivitele simbolizează dificultăți în inițierea și stăpânirea unei situații. Tulburările de deglutiție – dificultatea de a accepta o situație; Anorexia, greața, voma – dezgust, repulsie; Dureri gastrice, hipermotilitate, spasm piloric sau ulcer – dificultatea cronică de a gestiona o situație; Durere, colita, colon iritabil- incapacitatea de a finaliza ceea ce se începe; Constipație cronică – incapacitatea de a se despărți de ceva; Diaree cronică – dorința de a se elibera de ceva sau de a scăpa;

Afecțiunile pielii apar cu predilecție la persoanele anxioase, obsesionale, cu nevoie crescută de control sau cu grad crescut de dependență. Simbolizează imposibilitatea exprimării sentimentelor de furie, independență, conflicte interpersonale. Expresii ca “a avea obrazul gros”, “a te baga pe sub pielea cuiva”, “a nu-și încăpea în piele” ilustrează relația dintre piele și emoții, caracter. Piela este organul cu cea mai importantă expresie psihosomatică. Este cunoscut faptul că pielea și creierul sunt singurele organe cu aceeași origine embriologică – ectoderm. Inrosirea, paloarea, “pielea de găina” sunt expresii ale conflictelor noastre interioarea, ale emoțiilor noastre. Se recomandă atingerea pielii prin masaj, reflexoterapie, aromoterapie ce au acțiune terapeutica asupra bolnavului.

Nu este suficientă ameliorarea fizică a unei boli, dacă aceasta nu duce și la îmbunătățirea calității vieții pacienților. Este esențial să fie abordate și aspectele emoționale, culturale și sociale ale fiecărei boli. Viața spirituală a pacienților nu trebuie exclusă deoarece impactul acesteia asupra sănătății organismului uman este major.
Chiar dacă bolnavii sunt încă sceptici și reținuți atunci când li se explică cauzele psihologice ale afecțiunilor lor, progresele medicale ce se indreaptă către capacitatea de a localiza în creier focarele de excitație sau inhibiție corelate cu anumite emoții, vor aduce un plus de credibilitate abordării psihosomatice.

Ioana-Corina MARCU

 
Programare