Orgoliu este bun in relatia de cuplu?
Autor: psihoterapeut Camelia Vasile
In momentul in care intram intr-o relatie aducem cu noi tot bagajul comportamental, impreuna cu experienta de viata acumulata, credinte, temeri, tabieturi, personalitate.
In general ne comportam diferit cu oameni diferiti in functie de context si de cum se raportează la noi, pastrand totusi pe linie continua, un model comportamental specific, caracteristic noua. Atunci când vine vorba de partenerul de relaţie, dupa prima etapă si anume cea a indragostirii, lasăm garda jos (aici garda insemnand toate procesele de aparare pe care le avem faţă de ceilalţi) si ne comportam liber expunandu-ne sentimentele, ceea ce ne face sa fim mult mai vulnerabili în cazul în care celălalt ar intentiona sa ne raneasca. Exista tot timpul în relatii, cel putin in faza incipienta, o lupta pentru putere între cei doi parteneri: cine domina relatia si in ce sector al acesteia.
Aici apare deseori orgoliul, dorinta de a avea dreptate, de a deţine puterea, de a ni se recunoaşte de catre celalalt efortul depus in relatie, compromisurile făcute pentru a menţine un echilibru. Pentru că aşa cum am spus mai sus, fiecare vine cu un model comportamental care trebuie adaptat la persoana cu care suntem astfel incat sa nu generam conflicte, atat noi cat şi partenerul nostru, ceea ce poate presupune anumite compromisuri de ambele parti. Ceea ce trebuie sa stim in orice fel de relatie in care ne aflam, este ca indiferent de lucrul pe care hotărâm să il facem pentru relatie (fie ca este vorba despre acceptarea unui defect, fie despre modificarea unui comportament al nostru care nu este in acord cu partenerul, fie despre renuntarea la anumite "plăceri", obişnuinţe, etc) hotărârea NE apartine si trebuie sa ne-o asumam. Schimb un lucru la mine pentru ca EU vreau sa il schimb, accept un defect al partenerului pentru ca EU hotarasc asta si pentru ca nu ma deranjeaza atât de mult încât sa nu il pot tolera. In caz contrar, cea mai buna solutie pentru rezolvarea problemelor care pot apărea este comunicarea. Comunic partenerului, deschis si sincer, tot ce ma deranjeaza si nu pot tolera in relatie astfel ca, informat fiind de ceea ce simt, sa poartă lua o decizie în ceea ce priveşte relaţia şi soluţionarea problemei apărute.
Orgoliile in relatie apar atunci când această comunicare nu exista sau este defectuoasa sau atunci când alegerile pe care le-ati facut pentru rezolvarea problemelor aparute, nu le-ati facut pentru ca VOI ati hotarat asta.
Accesarea orgoliului presupune emanera unei stari de disconfort psihic, toata atentia noastra fiind directionata catre alinare orgoliului ranit, de cele mai multe ori prin acţiuni care genereaza conflicte. Aşadar dacă ar trebui sa va răspund la întrebarea din titlul postarii, din punctul meu de vedere, orgoliul nu este bun in relatia de cuplu atâta timp cat ambii parteneri trebuie sa colaboreze pentru gasirea de solutii la eventualele probleme care pot apărea şi nu la generarea de noi conflicte atunci cand isi acceseaza orgoliul. Nu conteaza cine face primul pas atata timp cat pasul este facut pentru a crea armonie in cuplu, nu conteaza cine vorbeste primul atata timp cat comunicarea există şi poate inlatura multe din interpretarile ce pot apărea atunci cand nu se discuta o neintelegere.
Ganditi-va ca persoana de langa voi este cu voi in acest moment pentru ca VOI ati hotarat sa fie acolo acceptând-o asa cum a demonstrat pana acum ca este.
In general ne comportam diferit cu oameni diferiti in functie de context si de cum se raportează la noi, pastrand totusi pe linie continua, un model comportamental specific, caracteristic noua. Atunci când vine vorba de partenerul de relaţie, dupa prima etapă si anume cea a indragostirii, lasăm garda jos (aici garda insemnand toate procesele de aparare pe care le avem faţă de ceilalţi) si ne comportam liber expunandu-ne sentimentele, ceea ce ne face sa fim mult mai vulnerabili în cazul în care celălalt ar intentiona sa ne raneasca. Exista tot timpul în relatii, cel putin in faza incipienta, o lupta pentru putere între cei doi parteneri: cine domina relatia si in ce sector al acesteia.
Aici apare deseori orgoliul, dorinta de a avea dreptate, de a deţine puterea, de a ni se recunoaşte de catre celalalt efortul depus in relatie, compromisurile făcute pentru a menţine un echilibru. Pentru că aşa cum am spus mai sus, fiecare vine cu un model comportamental care trebuie adaptat la persoana cu care suntem astfel incat sa nu generam conflicte, atat noi cat şi partenerul nostru, ceea ce poate presupune anumite compromisuri de ambele parti. Ceea ce trebuie sa stim in orice fel de relatie in care ne aflam, este ca indiferent de lucrul pe care hotărâm să il facem pentru relatie (fie ca este vorba despre acceptarea unui defect, fie despre modificarea unui comportament al nostru care nu este in acord cu partenerul, fie despre renuntarea la anumite "plăceri", obişnuinţe, etc) hotărârea NE apartine si trebuie sa ne-o asumam. Schimb un lucru la mine pentru ca EU vreau sa il schimb, accept un defect al partenerului pentru ca EU hotarasc asta si pentru ca nu ma deranjeaza atât de mult încât sa nu il pot tolera. In caz contrar, cea mai buna solutie pentru rezolvarea problemelor care pot apărea este comunicarea. Comunic partenerului, deschis si sincer, tot ce ma deranjeaza si nu pot tolera in relatie astfel ca, informat fiind de ceea ce simt, sa poartă lua o decizie în ceea ce priveşte relaţia şi soluţionarea problemei apărute.
Orgoliile in relatie apar atunci când această comunicare nu exista sau este defectuoasa sau atunci când alegerile pe care le-ati facut pentru rezolvarea problemelor aparute, nu le-ati facut pentru ca VOI ati hotarat asta.
Accesarea orgoliului presupune emanera unei stari de disconfort psihic, toata atentia noastra fiind directionata catre alinare orgoliului ranit, de cele mai multe ori prin acţiuni care genereaza conflicte. Aşadar dacă ar trebui sa va răspund la întrebarea din titlul postarii, din punctul meu de vedere, orgoliul nu este bun in relatia de cuplu atâta timp cat ambii parteneri trebuie sa colaboreze pentru gasirea de solutii la eventualele probleme care pot apărea şi nu la generarea de noi conflicte atunci cand isi acceseaza orgoliul. Nu conteaza cine face primul pas atata timp cat pasul este facut pentru a crea armonie in cuplu, nu conteaza cine vorbeste primul atata timp cat comunicarea există şi poate inlatura multe din interpretarile ce pot apărea atunci cand nu se discuta o neintelegere.
Ganditi-va ca persoana de langa voi este cu voi in acest moment pentru ca VOI ati hotarat sa fie acolo acceptând-o asa cum a demonstrat pana acum ca este.