Clinica Hope

Atrofia cerebrala (atrofierea creierului) este o afectiune neurologica care implica pierderea de neuroni, dar si legaturile dintre acestia. Se regaseste in boli precum Alzheimer, dementa si scleroza multipla. Unele persoane afectate ar putea avea nevoie, in cele din urma, de ingrijiri supravegheate. Acestea pot fi acasa sau intr-un azil, deoarece tulburarile specifice, precum accidentul vascular cerebral, pot afecta calitatea vietii.

 

Ce inseamna atrofierea creierului?

 

Atrofia cerebrala este o caracteristica des intalnita in cazul multor boli care afecteaza creierul. Prin definitie, atrofia oricarui tesut inseamna pierderea celulelor. In tesutul cerebral aceasta semnifica o pierdere de neuroni si a conexiunile dintre ei. Atrofia poate fi de 2 tipuri:

• atrofie generalizata, ceea ce inseamna ca tot creierul s-a micsorat,
• atrofie focala, prin care este afectata doar o anumita zona cerebrala.

Daca cei doi lobi care formeaza creierul sunt afectati, gandirea constienta si procesele voluntare pot fi, de asemenea, afectate.

Atrofia substantiala poate fi asociata cu boli neurologice majore, cum ar fi un accident vascular cerebral sau dementa progresiva. In unele cazuri, insa, nu este clar daca afectiunea a cauzat starea medicala sau viceversa.

 

Atrofierea creierului – cauze

 

Modelul si rata de progresie a unui creier atrofiat depinde foarte mult de boala implicata. Printre afectiunile care cauzeaza atrofie cerebrala se numara:

• Accident vascular cerebral si traumatism cerebral
• Boala Alzheimer, o afectiune genetica foarte rara, care distruge, in mod progresiv, memoria si abilitatile de gandire;
• Schizofrenia(https://clinica-hope.ro/curs-de-psihoeducatie-pentru-schizofrenie-conexiuni/) un diagnostic psihiatric caracterizat prin halucinatii si gandire dezorganizata;
• Paralizie cerebrala, in care zonele deteriorate pot afecta coordonarea motorie;
• Boala Krabbe, care distruge teaca de mielina ce protejeaza axonii neuronilor;
• Sindromul Kearns-Sayre, care interfereaza cu functiile de baza ale neuronilor;
• Scleroza multipla, care provoaca inflamatii, leziuni ale mielinei si leziuni in tesutul cerebral;
• Tulburarea bipolara( https://clinica-hope.ro/tratament-si-medicamente-pentru-tulburarea-bipolara/) ,care se manifesta prin pierdere accelerata de tesut cerebral;
• Boli infectioase, precum encefalita si SIDA, in care un agent infectios distruge neuronii si axonii acestora;

 

Nu este clar de ce se dezvolta aceste conditii. Expertii sugereaza ca ele sunt urmarea factorilor genetici, dar si de mediu. De pilda, unele afectiuni dobandite, cum ar fi sifilisul, pot implica micsorarea cerebrala si dementa degenerativa. Unii cercetatori sugereaza ca imbatranirea poate fi asociata cu atrofia lent progresiva. Nu se stie cu siguranta daca acest lucru are vreun efect sau nu asupra abilitatilor unei persoane.

 

 

Atrofierea creierului – simptome

 

Multe boli care cauzeaza atrofie cerebrala sunt asociate cu dementa, convulsii si tulburari ale limbajului.

• Dementa se caracterizeaza printr-o degenerare progresiva a functiei intelectuale… memoria, orientarea, invatarea si functiile executive superioare, precum planificarea si organizarea, pot fi afectate.
• Convulsiile pot lua diferite forme – dezorientare, miscari repetitive sau pierderea cunostintei.
• Afaziilesunt tulburari care implica deficite in vorbire si intelegerea limbajului. Acestea sunt de doua feluri:
  • afazia receptiva, care determina afectarea intelegerii.
  • afazia expresiva, caracterizata prin utilizarea de clauze neunite si propozitii incomplete.

 

Atrofierea se imparte in doua categorii, dupa cum urmeaza:

• Generalizata– apare de obicei in timpul maturitatii. Se manifesta prin pierderea progresiva a anumitor abilitati intelectuale, pana la instalarea dementei. Simptomele tind sa se inrautateasca treptat in decursul anilor. Se poate intampla chiar si in cateva luni la pacientii care sufera de depresie, anxietate sau hipotiroidism.
• Focala, care afecteaza doar anumite zone ale creierului. Poate aparea la scurt timp dupa un traumatism cranian, accident vascular sau infectie. Simptomele pot include: convulsii, probleme locomotorii, discurs intarziat si dificultati de memorare.

 

 

Atrofierea creierului – tratament

 

Data fiind asocierea cu mai multe boli neurologice, nu exista un tratament specific pentru atrofia cerebrala. Unele simptome, precum convulsiile si problemele locomotorii, pot fi gestionate si tratate.

In functie de problema identificata, de regula este responsabila o anumita parte a creierului. Exista medicatie prescrisa de catre medicul psihiatru care poate stimula activitatea neuronala in diverse parti ale creierului. Astfel se poate obtine o ameliorare sau poate chiar si eliminarea simptomelor. Din pacate atrofierea creierului este ireversibila. Cel mai recomandat este un control regulat care sa identifice o eventuala problema inca dintr-o faza incipienta. Astfel problema gasita timpuriu poate fi tratata si se poate intarzia sau opri procesul de atrofiere.

Specialistii recomanda controlul regulat al tensiunii arteriale, o alimentatie bazata pe alimente proaspete si neprocesate, precum si o viata activa, atat fizic, cat si social. Unele cercetari sugereaza ca un complex de vitamine format din Omega 3 si B-uri, precum si exercitiile fizice, pot incetini progresul atrofiei.

 

 

Atrofierea creierului la batrani

 

Un grad usor de atrofie a creierului nu este intotdeauna o preocupare. Degenerarea neuronala este normala odata cu inaintarea in varsta. Incidenta accidentului vascular cerebral, a leziunilor de substanta alba si a dementei creste, de asemenea, odata cu varsta. La fel este si nivelul de afectare a memoriei. Multiple studii de specialitate arata ca exercitiile fizice regulate, o dieta sanatoasa si consumul scazut de alcool pot sa ajute creierul imbatranit.

Unele persoane ajung la varsta de 80 de ani cu o memorie cel putin la fel de buna ca adultii de varsta mijlocie. Studiile de scanare a creierului, publicate de PubMed, arata ca acesti batrani au straturi mai groase ale cortexului decat altii de aceeasi varsta. De asemenea, majoritatea dintre participanți nu sufereau de diabet sau obezitate si nu aveau un istoric de consum de alcool sau fumat in exces.

O alta cercetare, realizata de Universitatea din California, a avut ca premiza efectele fumatului de tigari asupra modificarilor volumelor cerebrale regionale la persoanele in varsta sanatoase, intacte cognitiv. Concluzia studiului a fost ca un istoric al consumului de tutun, in aceasta categorie de varsta sanatoasa, a fost asociat cu scaderea integritatii structurale a mai multor regiuni ale creierului, care s-a manifestat ca o rata mai mare de atrofie in regiunile afectate in mod specific.

Inaintarea in varsta vine cu o multitudine de amenintari la adresa creierului. Obiceiurile de viata, cum ar fi o dieta nesanatoasa, sedentarismul si fumatul sau consumul de alcool in exces pot complica si mai mult lucrurile.

Din fericire, la fel ca alte simptome ale imbatranirii, atrofierea creierului ar putea fi incetinita prin renuntarea la obiceiurile nocive. Pe scurt, o viata sanatoasa si activa este metoda cea mai buna de preventie impotriva afectiunilor cerebrale specifice varstei a treia!

 

Cu un diagnostic corect si un tratament adecvat poti sa iti recapeti echilibrul mult dorit, sa scapi de neplacerile provocate si sa te bucuri de o viata lipsita de acele probleme care iti creaza suferinta!

Afla mai multe despre cum te pot ajuta in procesul tau de vindecare specialistii din cadrul Clinicii HOPE: https://clinica-hope.ro/echipa/