Boala Cushing — diagnosticul și tratamentul unui sindrom complex
Autor: Airinei Camelia 7 vizite
Prezentare
Revizuire comprehensivă a bolii Cushing — cea mai frecventă cauză de hipercortizolism endogen — publicată în Presse Médicale, abordând aspecte de diagnostic, tratament și conduita terapeutică a comorbidităților.
Epidemiologie și diagnostic
Boala Cushing reprezintă 70-80% din toate cazurile de sindrom Cushing endogen. Diagnosticul este descris ca fiind unul dintre cele mai dificile în endocrinologie, necesitând evaluare în centre specializate. Criterii diagnostice:
- UFC crescut ×2-3
- cortizol salivar nocturn crescut
- non-supresie la 1 mg dexametazonă.[1]
Tratament
Chirurgia transsfenoidală efectuată de către un chirurg expert reprezintă singura opțiune terapeutică ce poate oferi vindecare definitivă. Ratele de remisie la chirurgi experimentați sunt de 70-90% pentru microadenoame. Recidiva apare la 15-25% din pacienți la 10 ani, justificând monitorizarea pe viață. Opțiuni de a doua linie:
- reoperație
- radioterapie stereotactică (remisie 65-75% la 5 ani)
- farmacoterapie (ketoconazol, osilodrostat, metyraponă, pasireotidă)
- adrenalectomie bilaterală.
Complicații și mortalitate
Hipercortizolismul necontrolat asociază complicații cardiovasculare, metabolice și psihiatrice severe, cu mortalitate crescută. Chiar după remisie, comorbiditățile pot persista și necesită abordare terapeutică activă pe termen lung.
Concluzii
Boala Cushing necesită o abordare multidisciplinară în centre de expertiză. Monitorizarea pe viață după tratament este obligatorie datorită riscului de recidivă tardivă.
Detalii studiu
Concluzii
Limitări
Recomandări clinice
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.