Volvulusul vezicii biliare

Volvulusul vezicii biliare sau torsiunea veziculară reprezintă rotația vezicii biliare în jurul axei sale, rotație care conduce la întreruperea fluxului sanguin și a secreției biliare. Acesta reprezintă o urgență chirurgicală, care este destul de dificil de diagnosticat doar pe baza semnelor clinice. De cele mai multe ori, volvulusul de vezică biliară este diagnosticat preoperator prin metode imagistice sau introperator (3, 4).

Torsiunea veziculară este o afecțiune destul de rară. În prezent, sunt cunoscute în literatură aproximativ 500 de cazuri (4). Incidenața este de 3 ori mai mare la femei comparativ cu bărbații, iar riscul de deces este de 6% (3).

Etiologie

Cea mai comună cauză de torsiune este reprezentată de anomaliile anatomice. Astfel, poate exista o anomalie a pediculului vascular al vezicii biliare sau o mărime exagerată a mezenterului aflat între vezica biliară și ficat, care determină nefixarea corespunzătoare a acesteia.

De asemenea, odată cu înaintarea în vârstă, fixarea vezicii biliare nu mai este la fel de fermă. Lipsa fixării este cauzată de pierderea unei cantități însemnate a țesutului adipos de la nivelul polului superior al veziciii biliare.

Factori de risc

Printre factorii de risc care pot participa la apariția volvulusului sunt:

• Torsiunea și ateroscleroza la nivelul arterei cistice
• Deformități ale coloanei vertebrale
• Mișcări de peristaltică accentuate
• Diferite patologii ale vezicii biliare
• Litiază biliară
• Scăderea bruscă în greutate
• Ateroscleroză (1, 3, 7)

Patofiziologieă

Ca urmare a rotației vezicii biliare (colecistului) în jurul canalului cistic și a arterei cistice, apar două fenomene cu consecințe grave. Unul dintre acestea este ischemia, care este cauzată de întreruperea fluxului sanguin. Aceasta se poate complica cu necroza țesutului afectat. Al doilea fenomen este cauzat de obturarea căii de eliminare a bilei.

Torsiunea poate fi de două tipuri, în funcție de amplitudinea rotației:

• Torsiune completă -  are drept caracteristică rotația vezicii biliare cu mai mult de 180˚.
• Torsiune incompletă - presupune o rotație mai mică de 180˚ (3).

De asemenea, s-a constatat că sensul de rotație al vezicii biliare poate determina cauza care a condus la apariția torsiunii. Spre exemplu, rotația în sensul acelor de ceasornic s-a evidențiat a fi mai des întâlnită la cei cu o peristaltică accentuată a stomacului. Pe de altă parte, rotația în sens invers al acelor de ceasornic este asociată cu o peristaltică accentuată a colonului (2, 7).

Semn eși simptome

Simptomele volvulusului de vezică biliară nu sunt specifice acestei patologii, de aceea este dificil de diagnosticat. Printre simptomele pe care pacienții le pot manifesta sunt următoarele:

• Durere la nivelul cadranului drept al abdomenului
• Stări de greață
• Vomă
• Febră (3)

Diagnostic

Diagnosticul este dificil de stabilit, deoarece semnele, simptomele și rezultatele imagistice nu sunt patognomonice. Analizele serologice pot evidenția o reacție inflamatorie acută: numărul crescut al leucocitelor, valori ridicate ale proteinei C reactive (3, 6).

Ecografia vezicii biliare aflată în torsiune poate fi asemănătoare cu situația unei colecistite acute. Cu toate acestea, ecografia poate indica semne de torsiune în situația în care vezica biliară este situată inferior de ficat și în afara fosei anatomice. Astfel, colecistul are un aspect ecogenic, formă conică și apare dilatat, iar imaginea ecografică este cunoscută ca „vezica plutitoare” (3, 4, 5).

O metodă eficientă pentru a depista volvulusul vezicii biliare este ecografia Doppler. Prin intermediul acestei metode imagistice se poate observa obturarea fluxului arterial (7).

Computer tomografia este o metodă imagistică nu foarte elocventă în stabilirea diagnosticului. Cu toate acestea, unii specialiști afirmă că imaginea de CT este reprezentată de o vezică biliară destinsă și o buclă circulară la nivelul fosei vezicii biliare. Peretele vezicii biliare are aspect îngroșat. Orientarea anatomică devine orizontală, anatomic corect fiind orientarea verticală a vezicii biliare. (3, 4, 7).

Rezonanța magnetică este o metodă eficientă de diagnostic. Aceasta permite evidențierea zonelor de ischemie și necroză. De cele mai multe ori, este evidențiat și volvulusul (7).

Tratament

Tratamentul torsiunii vezicii biliare este unul chirurgical și de urgență. Este recomandată colecistectomia, adică extirparea vezicii biliare. Există două metode de a realiza această operație: cea laparoscopică și cea clasică, prin deschiderea cavității abdominale. Mulți medici preferă metoda laparoscopică, deoarece prezintă avantajul de a avea mai puține complicații și asigură o recuperare mai rapidă a pacientului (3, 6, 7).

Principalele etape care se realizează în cadrul intervenției chirurgicale sunt: decompresia și detorsiunea, pentru a avea o imagine cât mai completă a zonei afectate. Ulterior, este realizată excizarea colecistului (3).

Dacă intervenția nu se realizează rapid, există riscul ca pacientul să dezvolte complicații: instabilitate hemodinmică, perforații, peritonită. Cu toate acestea, prognosticul torsiunii de vezică biliară este favorabil, dacă se intervine de urgență chirurgical (4, 7).