Discromatopsia

Sute de milioane de oameni au probleme de vedere la nivel mondial, acestea constând în mare parte în defecte ușoare, precum miopia și/sau hipermetropia. Discromatopsia sau incapacitatea de a percepe corect culorile afectează 1 din 12 bărbați și 1 din 200 de femei. Deși discromatopsia este în general rezultatul unui defect genetic, discromatopsia dobândită poate să apară ca urmare a diverselor boli ale retinei sau ariei corticale vizuale.

Cataracta este o problemă majoră de vedere care afectează o foarte mare parte din populație. La o persoană cu cataractă, transparența cristalinului scade. Incidența cataractei crește cu vârsta, cataracta fiind cea mai frecventă cauză de discromatopsie dobândită din întreaga lume.

Tipuri de discromatopsie

Discromatopsia sau, englezul color blindness se clasifică în funcție de tipurile de conuri afectate și în funcție de gradul de deficiență în percepția culorilor. Persoanele cu conuri normale și pigmenți cu sensibilitate fiziologică la lumină pot vedea culorile datorită celor trei tipuri de pigmenți vizuali existenți la nivelul conurilor numiți: L pentru lungimi de undă mari, M pentru lungimi de undă medii și S pentru lungimi de undă scurte. Acești trei pigmenți au o sensibilitate spectrală diferită, putând percepe culori diferite din spectrul luminos. Astfel apare vederea normală, tricromatică, un individ sănătos percepând 3 tipuri de culori brute: roșu, verde și albastru corespunzătoare celor trei tipuri de pigmenți vizuali, prin combinația acestor culori apărând percepția paletei compelte de culori din lumea înconjurătoare.

Unele persoane prezintă doar două tipuri de pigmenți vizuali la nivelul conurilor, astfel apărând vederea dicromatică.

O deficiență minoră de percepție a culorilor apare atunci când pigmenții vizuali sunt atipici și senzitivitatea spectrală este ușor diferită față de normal, apărând astfel vederea tricromatică anormală.

Monocromatopsia sau vederea monocromatică
apare atunci când doi dintre cei trei tipuri de pigmenți vizuali sunt afectați, fiind percepută astfel o singură culoare.

Acromatopsia
este caracterizată prin lipsa totală de funcționalitate a conurilor. Aceasta se mai numește și discromatopsie totală sau color blindness, în acest caz fiind funcționale numai bastonașele, iar pacientul percepând lumea înconjurătoare în diferite nuanțe de gri. Acromatopsia poate fi moștenită genetic sau în cazul unui accident vascular cerebral în aria de proiecție vizuală poate apărea acromatopsia cerebrală.

În funcție de culoarea pe care pacientul nu o percepe s-au descris următoarele tipuri de discromatopsie:

Protanopia -
pacientul nu percepe culoarea roșie deoarece pigmenții vizuali din conurile pacienților cu protanopie nu sunt sensibile la lungimile mari de undă. Prin urmare, nuanțele de roșu îi apar pacientului ca fiind foarte închise, el percepându-le ca nuanțe ce variază de la maro la gri, uneori nuanțele de verde apărând similare cu nuanțele de roșu în percepția pacientului, prin urmare acesta nu va putea distinge între roșu și verde.

Deuteranopia - pacientul nu percepe culoarea verde.
Este cel mai frecvent tip de discromatopsie. Pigmenții vizuali din conurile acestor pacienți nu sunt sensibili la lungimile de undă medii ale culorii verde. Pacientul cu deuteranopie va percepe lumea înconjurătoare aproape la fel ca un pacient cu protanopie, cu excepția faptului că nuanțele de roșu nu vor părea atât de întunecate. Deuteranopia este una dintre cele mai puțin grave tipuri de discromatopsie, întrucât pacienții sunt capabili să facă diferența între roșu și verde pe baza nuanțelor pe care le percep.

Tritanopia
este mult mai rară decât celelalte două tipuri enumerate anterior și reprezintă incapacitatea pigmenților vizuali din conuri de a percepe lungimile de undă scurte care caracterizează culoarea albastră. Pacientul va confunda culorile verde și albastru însă și percepția culorii galben poate fi afectată.

Percepția vizuală în discromatopsie

În mod eronat, majoritatea persoanelor cred că un pacient care are o lipsă totală de percepție a culorilor numită și discromatopsie totală (colorblind) va vedea lumea în alb și negru. Dimpotrivă, oamenii care au discromatopsie totală, numită și acromatopsie văd lumea în diferite nuanțe de gri, datorită faptului că singurul pigment vizual care este funcțional este cel al bastonașelor, adaptate pentru vederea de noapte.

Majoritatea pacienților însă, au deficiență la nivelul unuia sau doi pigmenți vizuali, prin urmare vor avea probleme în percepția uneia sau două culori.

Vederea tricromatică anormală apare atunci când conurile conțin pigmenți atipici. Este cea mai comună formă de discromatopsie și cea mai puțin severă. Pacientul are capacitate mai mică de a discrimina culorile, mai ales nuanțele apropiate însă poate percepe două culori fundamentale diferite. Prin urmare, un astfel de individ va avea unele dificultăți în a efectua sarcini ce impun discriminarea culorilor, însă majoritatea indivizilor nu sunt conștienți de faptul că au un defect de percepție a culorilor, acesta putând fi remarcat doar în urma aplicării testelor vizuale pentru discriminarea culorilor.

Vederea dicromatică
este caracterizată prin funcționarea a numai doi pigmenți de la nivelul conurilor, putând afecta în mod sever viața de zi cu zi a pacientului. Problema pe care o au protanopii, deuteranopii și tritanopii este faptul că sunt obligați să învețe numele tuturor culorilor, deși ei percep numai câteva dintre ele. De exemplu, culoarea oranj este percepută ca fiind similară cu verde sau bej.

Pentru protanopi, roșul, portocaliul, galbenul și verdele apar mult mai palide decât îi apar unui observator normal,
iar pacientul percepe toate aceste culori ca fiind nuanțe diferite de verde. Protanopii pot învăța să diferențieze roșul de galben și de verde în funcție de strălucirea și de intensitatea nuanței de verde pe care o percep. Violetul și purpuriul nu pot fi diferențiate de albastru deoarece componenta de roșu a acestor culori este invizibilă pentru pacient. Rozul, culoare care conține o combinație de roșu și albastru pot să apară albastre pentru protanop.

Deuteranopul nu poate diferenția
de asemenea roșul de oranj, galben și verde, iar violetul, purpuriul și albastru par să fie una și aceeași nuanță. Spre deosebire de protanop, deuteranopul percepe însă nuanțele ca fiind mult mai luminoase.

Tritanopii au dificultate în a diferenția albastrul de verde și galbenul de violet.
Pot confunda de asemenea nuanțele de roz, oranj și maro, toate apărând ca având aceeași nuanță.

Acromatopsia și vederea monocromatică

Acromatopsia poate fi congenitală sau dobândită (acromatopsie cerebrala). Întreaga percepție vizuală a acromatului este oferită strict de pigmentul existent la nivelul bastonașelor, prin urmare acesta va avea o vedere periferică mai bună decât vederea centrală. Acești pacienți trebuie să poarte ochelari de soare în timpul zilei sau în interioare foarte luminoase. Indivizii cu acromatopsie congenitală percep nuanțe de negru, alb și gri, neînțelegând conceptul de culoare. Pacienții cu acromatopsie cerebrală văd doar în nuanțe de gri, și datorită faptului că percepeau culorile anterior declară că văd lumea în absența culorilor.

Vederea monocromatică
reprezintă percepția rezultată din funcționarea unui singur pigment vizual al conurilor, celelalte două tipuri de pigmenți fiind nefuncționale. Prin urmare, vederea monocromatică în albastru apare atunci când conurile pentru verde și roșu lipsesc, lăsând funcțional doar conul care percepe lungimi scurte ale undei luminoase ce caracterizează culoarea albastru. Din cauza faptului că acest tip de conuri nu contribuie la percepția strălucirii culorilor, vederea monocromatică în albastru conferă o percepție similară cu cea a pacienților ce suferă de acromatopsie, deși cei cu monocromatopsie de albastru vor percepe o mică gamă de culori și pot să vadă bine în timpul zilei.

Depistare și evoluție

Discromatopsia se detectează cu ajutorul testelor de percepție a culorilor efectuate de către medicul oftalmolog.

Nu există tratament pentru această boală, existând însă diferite tipuri de lentile de contact și ochelari care îi ajută pe pacienții cu discromatopsie să facă diferența între diferite tipuri de culori.

Discromatopsia care afectează calitatea vieții este extrem de rară, majoritatea pacienților având forme medii care nu le permit discriminarea între nuanțe fine ale diferitelor culori.
Foarte puțini pacienți sunt afectați de această boală neputând să practice meserii care impun discriminarea culorilor precum electrician (cabluri colorate diferit), pictor sau designer.

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK