Dispneea cardiaca

Dispneea cardiaca reprezinta totalitatea modificarilor de frecventa, intensitate si ritm a respiratiei. Ea nu este un semn caracteristic pentru boala cardiaca dar reprezinta unul din simptomele majore ale insuficientei cardiace mai ales stangi, reprezentand primul simptom care tradeaza reducerea rezervei miocardului.

Dispneea cardiaca este de tip inspirator si este insotita de polipneea care este cu atat mai intensa cu cat hematoza este mai afectata. Aparitia ei la un pacient semnifica instalarea insuficientei cardiace stangi care duce la: cresterea presiunii telediastolice in ventriculul stang, staza in venele pulmonare cu cresterea presiunii in capilarele pulmonare. Prin scaderea compliantei pulmonare apar  tulburari ventilatorii prin scaderea capacitatii vitale. In dispneea paroxistica prin acumularea de lichid in interstitiul pulmonar apar si fenomene de stenozare a bronsiolelor terminale ducand la instalarea wheezingului denumit astm cardiac. Daca presiunea din capilarele pulmonare creste mai mult, se instaleaza edemul pulmonar acut manifestat prin dispnee cu sputa aerata sanguinolenta datorita transudatiei hematiilor in alveole.

Dispneea cardiaca se prezinta sub urmatoarele forme clinice

1. Dispneea de efort

Dispneea de efort este primul semn de insuficienta cardiaca. Initial apare la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedand sau ameliorandu-se la intreruperea efortului; poate apare la efort si la persoanele sanatoase. Frecvent, dispneea de efort este mai evidenta seara, fiind denumita dispnee vesperala. Examenul clinic remarca tahipnee si reducerea amplitudinii miscarilor respiratorii. Dispneea de efort se reduce in cazul aparitiei insuficientei ventriculare drepte, prin preluarea de catre circulatia periferica a unei parti din staza pulmonara, ducand la o falsa stare de bine a pacientului.

2. Dispneea de repaus cu ortopnee

Dispneea de repaus cu ortopnee este o forma mai grava de insuficienta cardiaca stanga, debitul cardiac neputand fi asigurat nici in repaus. Bolnavul sta in pozitie sezanda cu capul pe doua, trei perne, prezentand polipnee inspiratorie.

3. Dispneea paroxistica nocturna

Reprezinta o forma acuta de insuficienta cardiaca stanga, care poate sa apara in infarct miocardic acut, stenoza mitrala, stenoza aortica, hipertensiunea arteriala, aritmii paroxistice (tahicardie ventriculara, fibrilo-flutter atrial). Acest tip de dispnee este mai frecventa noaptea, dar poate aparea si ziua si poate fi declansata de eforturi fizice, regim hipersodat,etc. Se manifesta sub doua forme:

Astmul cardiac se manifesta prin dispnee marcata, frecvent nocturna, insotita de anxietate marcata. Pacientul prezinta tuse, expectoratie, transpiratii care se amelioreaza prin pozitia ortopneica. Uneori aparitia fenomenelor de bronhospasm determina instalarea unui tablou clinic asemanator astmului bronsic cu wheezing, greu de deosebit de astmul bronsic.

Edemul pulmonar acut este o forma agravata de dispnee paroxistica determinat de aparitia unui transudat hematic care inunda alveolele si caile respiratorii determinand aparitia unor secretii nazale si orale de tip serosanguinolent, aerate. Edemul pulmonar acut necesita tratament de urgenta bolnevul putand deceda prin asfixie datorita invadarii pulmonare cu aceste secretii.

4. Dispneea Cheyne-Stokes

Poate aparea uneori la bolnavii cu insuficienta ventriculara stanga prin lipsa apneei, constand din alternante de tahipnee cu bradipnee. Apare frecvent nocturn, bolnavul trezindu-se in perioada de apnee ceea ce determina o insomnie rebela. Daca dispneea apare in timpul zilei, ea determina intreruperea vorbirii, pacientul putand chiar sa-si piarda cunostinta.