Sindromul Ehlers-Danlos (cutis laxa)

Sindromul Ehlers-Danlos cuprinde un grup foarte heterogen de manifestari clinice care sunt expresia unor anomalii structurale ale moleculei de colagen. Este una din cele mai frecvente boli genetice ale tesutului conjunctiv cu o frecventa intre 1:5000 si 1:50000 de indivizi.
Dat fiind faptul ca tesutul conjunctiv (implicit colagenul ca parte componenta a acestuia) intra in alcatuirea majoritatii organelor), manifestarile clinice sunt extrem de variate. Au fost descrise opt tipuri clinice (I-VIII) . Tipurile I si II sunt considerate a fi forma clasica a bolii. Pentru majoritatea pacientilor boala ramane adeseori nediagnosticata datorita semnelor minore. Pentru o mica parte insa poate evolua spre moarte prematura in lipsa tratamentului cum este cazul tipului vascular (tipul IV) .

Manifestarile cutanate si articulare sunt prezente in toate tipurile. Manifestarile cutanate cuprind aspectul hiperextensibil (cutis laxa- termen utilizat ca sinonim al sindromului), catifelat al tegumentelor, prezenta echimozelor si escarelor atrofice.
Manifestarile articulare cuprind: cifoscolioza accentuata (semn patognomonic pentru tipul VI), artrocalazia (intalnita in tipul VII), dislocatia de sold (in tipul III) .

Aceste doua manifestari – tegumentele foarte extensibile si elastice, si hipermobilitatea articulara nu constituie un inconvenient pentru majoritatea pacientilor ci mai degraba un atuu, un aspect rar intalnit, o ‘ciudatenie’ care ii evidentiaza in mediul socio-familial in care traiesc si le asigura chiar o oarecare celebritate sau uneori o meserie (comedianti, mimi, actori, atractii ale Circului, etc.) .

Afectari oculare cum ar fi sclerele albastre, dezlipirea de retina si subluxatia cristalinului au o manifestare mai severa in cazul tipului VI. In cadrul tipului IV (tipul vascular) este afectata cu predilectia structura colagenului care intra in alcatuirea vaselor de sange. Hemoragiile abundente ante- sau postpartum sunt frecvente la gravidele care au acest tip al bolii.

Defectele genetice care produc boala sunt foarte heterogene astfel:
- tipurile I si II sunt provocate de mutatii ale genelor COL5A1 si COL5A2 care codifica colagenul tip V si – in cazuri mai rare – ale colagenului tipI COL1A1;
- tipul hipermobil (III) precum si cel vascular (IV) sunt produse de mutatii diferite ale genei colagenului tip III (COL3A1)
Tipurile I, II, III, IV au transmitere dominant autosomala.
- tipul V are transmitere X- linkata dar defectul specific nu a fost inca identificat.
- tipul VI presupune mutatii ale genei PLOD pentru lizil-hidroxilaza, enzima cu rol cheie in modificarile posttranslationala a moleculelor de collagen tip I si III. Ransmiterea este de tip recesiv;
- tipul VII cuprinde subtipurile A, B, C. Pentru primele doua defectul genetic consta in mutatii ale genelor COL1A1 si COL1A2 implicate in sinteza colagenului de tip I. Tipul transmiterii este dominant autosomal. Tipul VII C are o transmitere recesiva fiind cauzat de mutatii ale genei care codifica o procolagen- proteinaza.
- tipul VIII asociaza periodontita si are deasemeni transmitere dominanta.

Cazurile asimptomatice sau paucisimptomatice nu necesita tratament. Cazurile severe necesita un management integrat pluridisciplinar: proceduri de recuperare medicala, tratamentul durerii, profilaxia si/sau tratamentul afectarilor oculare, tratament ortopedic, chirurgie. Manifestarile fenotipice precum si prognosticul variaza de la individ la individ.