Studiu: 55% dintre medicii bucureşteni suferă de stres personal; 52% - de stres profesional

Data publicarii: 19-09-2017

Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) a prezentat, vineri, un studiu prin care a fost măsurat nivelul de stres profesional în rândul medicilor din Capitală iar potrivit rezultatelor, 55% dintre medici suferă de stres personal, 52% de stres profesional, 36 la sută de stres legat de interacţiunea cu pacientul, iar 24% suferă de toate cele trei tipuri.

Participanţii la studiul CMMB au declarat că lucrează în medie 42,9 ore pe săptămână şi consultă în medie 18,2 pacienţi pe zi. 30 la sută au două locuri de muncă, iar 12 la sută, trei sau mai multe joburi.

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât şi psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită şi interacţiuni frecvente cu oamenii.

Femeile sunt mai afectate de fenomenul burnout decât bărbaţii, mai relevă studiul.

Cauzele acestui sindrom sunt, potrivit psihologilor, imposibilitatea de a deţine controlul la locul de muncă, absenţa recunoaşterii sociale şi munca în exces, care lasă prea puţin timp de relaxare sau pentru activităţi în familie.

Persoanele afectate pot ajunge la depresie, anxietate, au dificultăţi în luarea deciziilor sau o iritabilitate crescută cu episoade de agresivitate.

Sondajul realizat de CMMB a urmărit măsurarea nivelului de epuizare şi identificarea principalilor factori care accentuează stresul profesional în rândul medicilor, ca şi a soluţiilor propuse de aceştia pentru remedierea situaţiei.

Potrivit CMMB, cifrele din studiul efectuat la Bucureşti sunt mai mari decât cele din alte ţări europene.

Nivelul sindromului burnout în Franţa este de 42,4%, în Germania de 48,7%, iar în SUA, de 45,8%. Un studiu efectuat în 12 ţări europene arată că 43% dintre medici suferă de epuizare emoţională. În Marea Britanie, studii de specialitate arată cu unul dint trei medici are simptome de burnout.

Concluziile cercetării realizate de CMMB precizează că burnout-ul este prezent într-un număr destul de mare de cazuri, dar este mai puţin legat de lucrul cu pacienţii, ci mai degrabă de factorii de sistem (birocraţie, legislaţie neclară, presiuni emoţionale ale rudelor, recunoaştere socială redusă, lipsuri materiale).

"Ştim cu toţii că actul medical, şi în general sănătatea, sunt puncte fierbinţi, mai ales în ultima vreme. Ştim cu toţii că în sistemul de sănătate există o serie întreagă de neajunsuri, este un sistem, cu toţii recunoaştem, subfinanţat, este un sistem care este grefat de probleme majore, care trebuie reformat din temelii şi acest lucru - neajunsurile - au evidente repercusiuni asupra actului medical, unde în permanenţă sunt doi actori, medicul şi pacientul", a declarat preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, prof. dr. Cătălina Poiană, care a subliniat nevoia reorganizării sistemului sanitar prin reducerea birocraţiei.

La rândul său, vicepreşedintele CMMB, prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, a spus că medicii pierd mult timp cu problemele birocratice.

"Ar trebui să existe un suport, un sprijin, personal care să rezolve doar aceste probleme birocratice pe care nici medicul, nici spitalul nu şi le permit. În spitalele din Vest niciun medic nu stă să introducă cu cardul, toate lucrurile sunt făcute de personal specializat. Medicul nu are treabă decât cu bolnavul, n-are treabă cu această birocraţie. Deci, aici e problema la noi", a arătat Popescu.

El a vorbit şi despre stresul apărut ca urmare a lucrului cu pacienţii, care potrivit studiului CMMB este mult mai mic decât cel pentru alţi factori.

"În condiţiile în care numărul de consultaţii este foarte mare, medicul nu are un timp suficient pentru a mulţumi pacientul. Aici nu e vorba de calitatea actului medical. Pacientul are o aşteptare de la tine, care nu este numai cea de competenţă, este şi cea de relaţie psihologică directă. El are nevoie de calmul tău, de un timp suficient. Unii oameni, psihologic vorbind, au nevoie de un timp mai scurt, alţii mai lung. Aş adăuga aici şi lipsa psihologilor din majoritatea spitalelor cu situaţii grave. Şi comunicarea gravităţii unui diagnostic tot în sarcina medicului cade", a mai spus Popescu.

El a subliniat că medicul, într-un timp scurt, pentru că are multe consultaţii, trebuie să fie şi competent - să pună un diagnostic corect şi să dea tratamentul corect, să rezolve birocraţia şi să comunice şi cu pacientul.

"Şi, la final, pacientul să vadă un medic zâmbitor, care explică pe înţelesul lui şi el să plece de acolo cu sentimentul că actul medical a fost dus până la capăt. Pentru că medicina vine din latină, de la a fi împreună cu pacientul, medicina nu înseamnă numai să ai competenţe de diagnostic şi tratament, ci şi să fii împreună cu pacientul. Ceea ce este extrem de greu de realizat. Medicul ştie lucrurile acestea, îl apasă, îi creşte tot acest stres profesional, pentru că el şi-ar dori să ducă aceste lucruri până la capăt şi nu se poate în sistemul pe care vi-l explicăm acum", a adăugat Bogdan Popescu.

Totodată, Cătălina Poiană a arătat că există şi problema agresivităţii cu care se confruntă, uneori, medicii.

"O altă problemă este cea legată de agresivitate şi agresivitatea poate că este, de foarte multe ori, mai importantă la aparţinător decât la pacientul respectiv. Pacientul, de multe ori, înţelege situaţia în care este şi este mult mai tolerant. (...) Dar, după ce ai stat patru ore într-o operaţie şi ai făcut tot ce ai crezut tu că e mai bine şi ţi-ai dat sufletul acolo, în momentul în care ieşi, nu poţi să spui, să comunici aparţinătorului tot ce ar dori el să afle, pentru că deja eşti chemat la sală înapoi pentru celălalt pacient şi după ce îţi iei o serie de înjurături de la aparţinători, poate că nu mai ai disponibilitatea necesară de a zâmbi", a menţionat Poiană.
Sursa: Agerpres, 19-09-2017, Vizualizari 54
 Agentia Nationala de Presa Agerpres Stirile medicale sunt furnizate de Agentia Nationala de Presa "Agerpres", partenerul nostru pe sectiunea de Noutati si Stiri medicale.
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK