SUICIDUL LA ADOLESCENTI
Suicidul in randul adolescentilor este un fenomen tragic si constituie a doua cauza a mortalitatii tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani, tinand cont numai de sinuciderile declarate oficial si excluzandu-le pe acelea deghizate in accidente. De ce unii tineri care au toata viata inainte devin atat de disperati ajungand pana la decizia de a-si lua viata?
Suicidul in randul adolescentilor denota prezenta unei nelinisti importante, este un strigat de suferinta, de disperare si de cerere de ajutor. Explicatia acestui fenomen nu se poate gasi intr-un factor precipitant ci in istoria tanarului, intr-o viata problematica, in conflicte anterioare. Cu siguranta in viata unui tanar care ajunge sa se sinucida a avut loc o escaladare a problemelor care au inceput cand acesta era foarte mic, problemele au crescut si s-au acumulat odata cu trecerea anilor, iar apoi au atins un punct culminant in perioada de adolescenta.
Ca o ultima problema ce se adauga este cea a crizei suicidare, precizand ca o criza nu este intotdeauna suicidara si ca poate fi o ocazie de dezvoltare progresiva la fel cum poate degenera intr-o criza suicidara.
Adolescenta este o perioada de varsta susceptibila de a provoca un comportament suicidar. Este necesar sa intelegem ca vorbim despre o perioada in care au loc schimbari intense in plan social, familial, fizic si afectiv. Copilaria securizanta trebuie sa fie abandonata inainte ca tanarul sa-si castige un loc in lumea adultilor.
Adolescentul vrea sa fie autonom desi inca dependent de adulti, de parinti. Are loc o schimbare majora in perceptia de sine ce se produce datorita modificarilor corporale, tanarul se simte dezorganizat, neatractiv. La nivelul sexualitatii tanarul trebuie sa-si defineasca identitatea pentru a putea stabili o relatie cu cineva, lucru care il face sa traiasca o anxietate ridicata.
In plan social el parcurge un du-te vino intre copilarie si viata de adult, vrem ca el sa se poarte ca un adult in timp ce noi ii acordam permisiuni si responsabiltati ca si cum ar fi tot copil. Aceasta miscare are un efect reasigurator, reintoarcerea la o baza securizanta ii ofera un ragaz pentru a-si reface fortele necesare pentru a infrunta o lume noua si necunoscuta care este cea a adultilor. Inainte de a face si el parte din aceasta lume, va evalua, va judeca, va critica viata adultilor. Maturizarea sa intelectuala ii va permite sa filozofeze, sa-si puna intrebari despre sensul vietii si despre locul sau in aceasta lume.
Cotele emotionale ating un varf, totul este dat peste cap: corpul, relatiile, exigentele vizavi de propria persoana. Toate aceste schimbari sunt dificile pentru tanar.
In plan psihologic el este impulsiv, hipersensibil, suspicios, emotiv, nerabdator, este intr-un dezechilibru constant, intr-o stare de conflict si traieste sentimentul de a fi singur. Grupul de prieteni, colegi este foarte important la aceasta varsta. Grupul ii permite sa se confrunte si sa se confirme. Grupul ii da un sentiment de apartenenta si de a nu mai fi singur. Adolescentul cauta popularitatea, originalitatea, dar are nevoie si de aprobarea grupului.
Astfel putem vedea ca adolescenta este o perioada de schimbari mari, schimbari care sunt normale, dar care genereaza angoasa si anxietate in grade variate. Daca exista si alti factori de stres, acestia pot determina tanarul sa apeleze la comportamente suicidare.
Comportamentul suicidar este ales numai dupa ce o serie de alte comportamente au fost incercate dar au esuat si atunci sinuciderea este perceputa ca singura varianta posibila. Tentativa de suicid a adolescentului arata dorinta de schimbare, de a pune capat unei situatii in care se afla. Suicidul este o constrangere si o revansa impotriva sentimentului de neputinta de a schimba o situatie problematica. Obiectivul este deseori de a-si schimba viata si nu de a-i pune capat.
Tanarul suicidar se percepe adeseori ca rau, pasiv, vinovat. El are o stima de sine scazuta, se simte nedorit, nu a descoperit inca valoarea sa in raport cu normele sociale stabilite si cu presiunile exercitate asupra sa. El nu isi gaseste locul, nu are un scop, nu se implica in activitati, are frecvent slabe rezultate scolare, este impulsiv, nu are loc in comunitatea sa ceea ce produce un sentiment de alienare si in consecinta el nu va mai fi atras de societate, nu-si va mai dori sa-si continue viata.
Factori de risc
Desi multi factori sunt asociati cu suicidul adolescentilor, problemele familiale sunt de cele mai multe ori evocate de adolescentii suicidari. Climatul familial este perturbat chiar daca exista sau nu o separare a parintilor. In familiile acestor adolescenti gasim trasaturi comune, ca: prezenta conflictelor parentale si conjugale, abuzuri fizice sau psihice, un climat de violenta, alcolismul unuia sau al ambilor parinti, indiferenta fata de tanar, lipsa de maturitate a mamei, dificultati de comunicare sau chiar lipsa acesteia, neintelegerea, lipsa sustinerii, nerecunoasterea individualitatii tanarului, atitudini negative sau neglijente ale parintilor, lipsa implicarii emotionale, abandonul sau rejectia tanarului, si altele.
La nivelul controlului parental, un control excevsiv poate descuraja independenta si realizarea de sine. Adolescentul dominat poate sa se simta neputincios in a schimba ceea ce nu poate tolera. La polul opus, inconsistenta sau lipsa controlului se traduc in indiferenta parintilor fata de tanar cu consecinta unui sentiment de neglijare, cu aparitia carentelor afective si educative, care sunt deseori specifice tinerilor suicidari.
Adolescentul poate suferi si o influenta a celor din anturajul sau care au avut tentative de suicid sau chiar s-au sinucis, astfel producandu-se o scadere a nivelului de inhibitie in fata gestului suicidar.
Pierderea unei persoane iubite este unul dintre evenimentele cel mai dificil de suportat, indiferent de varsta. Majoritatea adolescentilor traiesc la un moment dat un moment dificil in relatia lor de iubire. Putem observa ca tinerii suicidari se angajeaza foarte intens in relatia lor de dragoste iar ruptura, despartirea lasa urme foarte profunde. Durerea este intensa si devine insuportabila iar tanarul are impresia ca nu-si va mai reveni, ca suferinta sa nu se va mai sfarsi.
Izolarea sociala
Unii adolescenti suicidari sunt singuri, traiesc sentimentul ca sunt rejectati de grup, dar nu toti adolescentii suicidari sunt in mod necesar izolati de social. Multi dintre ei au un grup de prieteni chiar daca uneori traiesc dificultati relationale cu acestia. Totodata, ei nu sunt receptivi la sustinerea pe care le-o poate oferi anturajul si uneori prefera sa-si petreaca timpul singuri. Ei cred ca nimeni nu le poate oferi ajutorul de care au nevoie.
In concluzie adolescentul suicidar traieste o izolare asociata cu mari dejavantaje afective.
Caracteristici ale adolescentului aflat in situatia de risc suicidar:
· Functionare familiala perturbata;
· Trairea unor experiente emotionale dificile, cum ar fi pierderea unei persoane apropiate sau experimentarea unor evenimente traumatizante;
· Trairea unui suicid in cadrul familiei sale sau in randul cercului de prieteni;
· Identificarea cu o persoana pe care a pierdut-o si in care vede un model;
· Dificultati de identificare sexuala, homosexualitate;
· Adoptarea unor comportamente deviante: delincventa, prostitutie, etc.;
· Consum de droguri, alcool, medicamente;
· Fuga de acasa, plasamente multiple in centre sau in familii substitutive;
· Una sau mai multe tentative anterioare de suicid.
Pierderea
Criza suicidara poate aparea ca urmare a unei pierderi, pierdere ce poate include nevoi nesatisfacute percepute ca pierderea suportului, afectiunii. Pierderea poate fi traita de asemenea in termenii pierderii identitatii si a stimei de sine. Incarcatura emotionala legata de pierdere este puternica, iar reactiile la pierdere ale adolescentului sunt intense, acesta avand un control slab al furiei si al impulsivitatii. Atunci cand pierderea si stresul se acumuleaza, reactia adolescentului poate fi disperata. Daca acesta continua sa se detaseze de suportul pe care i-l poate oferi mediul sau, sentimentele de disperare vor creste si el isi va pierde increderea in faptul ca situatia s-ar putea modifica.
Procesul suicidar
Procesul suicidar este perioada care separa momentul in care apare criza de trecerea la act. In adolescenta, acest interval poate fi foarte scurt.
Aceasta etapa este normala intr-un proces de criza. Pentru rezolvarea problemei, persoana face un inventar al solutiilor posibile. Fiecare solutie face obiectul unei evaluari pentru a vedea care este posibilitatea ca acea solutie sa aduca o schimbare si care ar fi eficacitatea ei in reducerea suferintei. Unele persoane poseda o gama larga de de eventuale solutii si pot identifica strategii pentru a iesi repede din criza. Pentru altii, solutiile sunt in numar foarte restrans pentru ca ele nu raspund nevoilor prezente. In acest stadiu, ideea sinuciderii nu este o solutie, sau prea putin.
In cautarea solutiei, o imagine brusca, neasteptata, legata de moarte, poate aparea printre solutiile posibile. Solutiile care par ineficiente in reducerea intensitatii crizei vor fi respinse. Ideea sinuciderii apare tot mai des si este luata din ce in ce mai mult in serios, se insista asupra ei, se elaboreaza avantaje ale scenariilor posibile.
Disconfortul devine din ce in ce mai greu de suportat si dorinta de a scapa de aceasta situatie se intensifica. Incapacitatea de rezolvare a crizei si sentimentul de a fi epuizat toate posibilitatile de solutionare provoaca o angoasa foarte mare. Ideea sinuciderii revine constant si cu regularitate, generand framantari si anxietate insotite de suferinta si durere.
Persoana este coplesita de disperare. Suicidul devine solutia pentru toata suferinta sa. In acest stadiu se elaboreaza un plan precis ce contine data, ora, modul si locul. Putem uneori sa observam o remisie spontana a crizei suicidare, dintr-o data problemele par sa fi disparut. Adolescentul se poate simti usurat, alinat si da semne ca se simte mai bine in clipa in care suicidul reprezinta solutia definitiva, pentru ca are acum un mod care ii este la indemana de a-si opri suferinta.
In aceasta etapa a procesului suicidar o ruptura emotionala si un sentiment de izolare sunt adesea prezente.
Suicidul reprezinta ultima tentativa de a recapata controlul. Un eveniment precipitant urmeaza, o problema se adauga si determina trecerea la act.
Este important de stiut ca nu este niciodata prea tarziu sa intervenim. Ambivalenta si teama legate de trecerea la act sunt prezente pana in ultimul moment iar procesul poate fi oprit oricand.
Pentru adolescent, procesul suicidar poate fi scurt, uneori dureaza doar cateva ore.
Din punct de vedere psihologic, adolescentul este impulsiv, instabil, emotiv. Se afla mereu in dezechilibru, intr-o stare de conflict. Este dornic sa experimenteze inainte de a reflecta. Din aceste motive, perioada de varsta a adolescentei este susceptibila de a angaja comportamente suicidare. Procesul este mai rapid la a doua tentativa, mesajele sunt mai voalate iar metoda utilizata este mai violenta.
sursa: www.terapiam.ro
Daca aveti intrebari sau doriti sa faceti o programare
la cabinetul psihologic
Maria Stefania Boldea
Psiholog. Psihoterapeut
Tel: 0726 227 085
Email: dmboldea@yahoo.com
WEBSITE: www.PsihologConstanta.ro
Suicidul in randul adolescentilor denota prezenta unei nelinisti importante, este un strigat de suferinta, de disperare si de cerere de ajutor. Explicatia acestui fenomen nu se poate gasi intr-un factor precipitant ci in istoria tanarului, intr-o viata problematica, in conflicte anterioare. Cu siguranta in viata unui tanar care ajunge sa se sinucida a avut loc o escaladare a problemelor care au inceput cand acesta era foarte mic, problemele au crescut si s-au acumulat odata cu trecerea anilor, iar apoi au atins un punct culminant in perioada de adolescenta.
Ca o ultima problema ce se adauga este cea a crizei suicidare, precizand ca o criza nu este intotdeauna suicidara si ca poate fi o ocazie de dezvoltare progresiva la fel cum poate degenera intr-o criza suicidara.
Adolescenta este o perioada de varsta susceptibila de a provoca un comportament suicidar. Este necesar sa intelegem ca vorbim despre o perioada in care au loc schimbari intense in plan social, familial, fizic si afectiv. Copilaria securizanta trebuie sa fie abandonata inainte ca tanarul sa-si castige un loc in lumea adultilor.
Adolescentul vrea sa fie autonom desi inca dependent de adulti, de parinti. Are loc o schimbare majora in perceptia de sine ce se produce datorita modificarilor corporale, tanarul se simte dezorganizat, neatractiv. La nivelul sexualitatii tanarul trebuie sa-si defineasca identitatea pentru a putea stabili o relatie cu cineva, lucru care il face sa traiasca o anxietate ridicata.
In plan social el parcurge un du-te vino intre copilarie si viata de adult, vrem ca el sa se poarte ca un adult in timp ce noi ii acordam permisiuni si responsabiltati ca si cum ar fi tot copil. Aceasta miscare are un efect reasigurator, reintoarcerea la o baza securizanta ii ofera un ragaz pentru a-si reface fortele necesare pentru a infrunta o lume noua si necunoscuta care este cea a adultilor. Inainte de a face si el parte din aceasta lume, va evalua, va judeca, va critica viata adultilor. Maturizarea sa intelectuala ii va permite sa filozofeze, sa-si puna intrebari despre sensul vietii si despre locul sau in aceasta lume.
Cotele emotionale ating un varf, totul este dat peste cap: corpul, relatiile, exigentele vizavi de propria persoana. Toate aceste schimbari sunt dificile pentru tanar.
In plan psihologic el este impulsiv, hipersensibil, suspicios, emotiv, nerabdator, este intr-un dezechilibru constant, intr-o stare de conflict si traieste sentimentul de a fi singur. Grupul de prieteni, colegi este foarte important la aceasta varsta. Grupul ii permite sa se confrunte si sa se confirme. Grupul ii da un sentiment de apartenenta si de a nu mai fi singur. Adolescentul cauta popularitatea, originalitatea, dar are nevoie si de aprobarea grupului.
Astfel putem vedea ca adolescenta este o perioada de schimbari mari, schimbari care sunt normale, dar care genereaza angoasa si anxietate in grade variate. Daca exista si alti factori de stres, acestia pot determina tanarul sa apeleze la comportamente suicidare.
Comportamentul suicidar este ales numai dupa ce o serie de alte comportamente au fost incercate dar au esuat si atunci sinuciderea este perceputa ca singura varianta posibila. Tentativa de suicid a adolescentului arata dorinta de schimbare, de a pune capat unei situatii in care se afla. Suicidul este o constrangere si o revansa impotriva sentimentului de neputinta de a schimba o situatie problematica. Obiectivul este deseori de a-si schimba viata si nu de a-i pune capat.
Tanarul suicidar se percepe adeseori ca rau, pasiv, vinovat. El are o stima de sine scazuta, se simte nedorit, nu a descoperit inca valoarea sa in raport cu normele sociale stabilite si cu presiunile exercitate asupra sa. El nu isi gaseste locul, nu are un scop, nu se implica in activitati, are frecvent slabe rezultate scolare, este impulsiv, nu are loc in comunitatea sa ceea ce produce un sentiment de alienare si in consecinta el nu va mai fi atras de societate, nu-si va mai dori sa-si continue viata.
Factori de risc
Desi multi factori sunt asociati cu suicidul adolescentilor, problemele familiale sunt de cele mai multe ori evocate de adolescentii suicidari. Climatul familial este perturbat chiar daca exista sau nu o separare a parintilor. In familiile acestor adolescenti gasim trasaturi comune, ca: prezenta conflictelor parentale si conjugale, abuzuri fizice sau psihice, un climat de violenta, alcolismul unuia sau al ambilor parinti, indiferenta fata de tanar, lipsa de maturitate a mamei, dificultati de comunicare sau chiar lipsa acesteia, neintelegerea, lipsa sustinerii, nerecunoasterea individualitatii tanarului, atitudini negative sau neglijente ale parintilor, lipsa implicarii emotionale, abandonul sau rejectia tanarului, si altele.
La nivelul controlului parental, un control excevsiv poate descuraja independenta si realizarea de sine. Adolescentul dominat poate sa se simta neputincios in a schimba ceea ce nu poate tolera. La polul opus, inconsistenta sau lipsa controlului se traduc in indiferenta parintilor fata de tanar cu consecinta unui sentiment de neglijare, cu aparitia carentelor afective si educative, care sunt deseori specifice tinerilor suicidari.
Adolescentul poate suferi si o influenta a celor din anturajul sau care au avut tentative de suicid sau chiar s-au sinucis, astfel producandu-se o scadere a nivelului de inhibitie in fata gestului suicidar.
Pierderea unei persoane iubite este unul dintre evenimentele cel mai dificil de suportat, indiferent de varsta. Majoritatea adolescentilor traiesc la un moment dat un moment dificil in relatia lor de iubire. Putem observa ca tinerii suicidari se angajeaza foarte intens in relatia lor de dragoste iar ruptura, despartirea lasa urme foarte profunde. Durerea este intensa si devine insuportabila iar tanarul are impresia ca nu-si va mai reveni, ca suferinta sa nu se va mai sfarsi.
Izolarea sociala
Unii adolescenti suicidari sunt singuri, traiesc sentimentul ca sunt rejectati de grup, dar nu toti adolescentii suicidari sunt in mod necesar izolati de social. Multi dintre ei au un grup de prieteni chiar daca uneori traiesc dificultati relationale cu acestia. Totodata, ei nu sunt receptivi la sustinerea pe care le-o poate oferi anturajul si uneori prefera sa-si petreaca timpul singuri. Ei cred ca nimeni nu le poate oferi ajutorul de care au nevoie.
In concluzie adolescentul suicidar traieste o izolare asociata cu mari dejavantaje afective.
Caracteristici ale adolescentului aflat in situatia de risc suicidar:
· Functionare familiala perturbata;
· Trairea unor experiente emotionale dificile, cum ar fi pierderea unei persoane apropiate sau experimentarea unor evenimente traumatizante;
· Trairea unui suicid in cadrul familiei sale sau in randul cercului de prieteni;
· Identificarea cu o persoana pe care a pierdut-o si in care vede un model;
· Dificultati de identificare sexuala, homosexualitate;
· Adoptarea unor comportamente deviante: delincventa, prostitutie, etc.;
· Consum de droguri, alcool, medicamente;
· Fuga de acasa, plasamente multiple in centre sau in familii substitutive;
· Una sau mai multe tentative anterioare de suicid.
Pierderea
Criza suicidara poate aparea ca urmare a unei pierderi, pierdere ce poate include nevoi nesatisfacute percepute ca pierderea suportului, afectiunii. Pierderea poate fi traita de asemenea in termenii pierderii identitatii si a stimei de sine. Incarcatura emotionala legata de pierdere este puternica, iar reactiile la pierdere ale adolescentului sunt intense, acesta avand un control slab al furiei si al impulsivitatii. Atunci cand pierderea si stresul se acumuleaza, reactia adolescentului poate fi disperata. Daca acesta continua sa se detaseze de suportul pe care i-l poate oferi mediul sau, sentimentele de disperare vor creste si el isi va pierde increderea in faptul ca situatia s-ar putea modifica.
Procesul suicidar
Procesul suicidar este perioada care separa momentul in care apare criza de trecerea la act. In adolescenta, acest interval poate fi foarte scurt.
Aceasta etapa este normala intr-un proces de criza. Pentru rezolvarea problemei, persoana face un inventar al solutiilor posibile. Fiecare solutie face obiectul unei evaluari pentru a vedea care este posibilitatea ca acea solutie sa aduca o schimbare si care ar fi eficacitatea ei in reducerea suferintei. Unele persoane poseda o gama larga de de eventuale solutii si pot identifica strategii pentru a iesi repede din criza. Pentru altii, solutiile sunt in numar foarte restrans pentru ca ele nu raspund nevoilor prezente. In acest stadiu, ideea sinuciderii nu este o solutie, sau prea putin.
In cautarea solutiei, o imagine brusca, neasteptata, legata de moarte, poate aparea printre solutiile posibile. Solutiile care par ineficiente in reducerea intensitatii crizei vor fi respinse. Ideea sinuciderii apare tot mai des si este luata din ce in ce mai mult in serios, se insista asupra ei, se elaboreaza avantaje ale scenariilor posibile.
Disconfortul devine din ce in ce mai greu de suportat si dorinta de a scapa de aceasta situatie se intensifica. Incapacitatea de rezolvare a crizei si sentimentul de a fi epuizat toate posibilitatile de solutionare provoaca o angoasa foarte mare. Ideea sinuciderii revine constant si cu regularitate, generand framantari si anxietate insotite de suferinta si durere.
Persoana este coplesita de disperare. Suicidul devine solutia pentru toata suferinta sa. In acest stadiu se elaboreaza un plan precis ce contine data, ora, modul si locul. Putem uneori sa observam o remisie spontana a crizei suicidare, dintr-o data problemele par sa fi disparut. Adolescentul se poate simti usurat, alinat si da semne ca se simte mai bine in clipa in care suicidul reprezinta solutia definitiva, pentru ca are acum un mod care ii este la indemana de a-si opri suferinta.
In aceasta etapa a procesului suicidar o ruptura emotionala si un sentiment de izolare sunt adesea prezente.
Suicidul reprezinta ultima tentativa de a recapata controlul. Un eveniment precipitant urmeaza, o problema se adauga si determina trecerea la act.
Este important de stiut ca nu este niciodata prea tarziu sa intervenim. Ambivalenta si teama legate de trecerea la act sunt prezente pana in ultimul moment iar procesul poate fi oprit oricand.
Pentru adolescent, procesul suicidar poate fi scurt, uneori dureaza doar cateva ore.
Din punct de vedere psihologic, adolescentul este impulsiv, instabil, emotiv. Se afla mereu in dezechilibru, intr-o stare de conflict. Este dornic sa experimenteze inainte de a reflecta. Din aceste motive, perioada de varsta a adolescentei este susceptibila de a angaja comportamente suicidare. Procesul este mai rapid la a doua tentativa, mesajele sunt mai voalate iar metoda utilizata este mai violenta.
sursa: www.terapiam.ro
Daca aveti intrebari sau doriti sa faceti o programare
la cabinetul psihologic
Maria Stefania Boldea
Psiholog. Psihoterapeut
Tel: 0726 227 085
Email: dmboldea@yahoo.com
WEBSITE: www.PsihologConstanta.ro