Antibioticele pot modifica microbiomul intestinal timp de până la 8 ani

Un studiu realizat în Suedia și publicat în revista Nature Medicine la data de 11 martie 2026 a analizat relația dintre utilizarea antibioticelor și compoziția microbiomului intestinal la 14.979 de adulți. Cercetarea arată că utilizarea antibioticelor poate modifica microbiomul intestinal timp de până la 8 ani, unele clase de antibiotice fiind asociate cu schimbări persistente ale diversității bacteriene.

Rezumat

• Studiul a analizat 14.979 de persoane din trei cohorte populaționale suedeze.

• Utilizarea antibioticelor a fost evaluată pentru o perioadă de 8 ani înainte de recoltarea probelor fecale.

• Utilizarea antibioticelor în ultimul an a avut cel mai puternic impact asupra microbiomului.

• Totuși, asocieri semnificative au fost observate și pentru antibiotice administrate cu 4–8 ani înainte.

• Cele mai mari efecte asupra microbiomului au fost observate pentru:

  • clindamicină

  • fluorochinolone

  • flucloxacilină

• Chiar un singur tratament antibiotic administrat cu 4–8 ani înainte a fost asociat cu modificări ale microbiomului.

• Speciile bacteriene influențate de antibiotice au fost asociate și cu markeri cardiometabolici precum indicele de masă corporală, trigliceridele și inflamația.

Context

Microbiomul intestinal este implicat într-o gamă largă de procese fiziologice și patologice, inclusiv:

• obezitate

• diabet zaharat de tip 2

• boli cardiovasculare

• boli autoimune

• cancer colorectal

Studii observaționale anterioare au arătat că utilizarea repetată sau pe termen lung a antibioticelor este asociată cu un risc crescut de:

• obezitate

• diabet zaharat de tip 2

• boli cardiovasculare

• polipi și cancer colorectal

Mecanismul propus este perturbarea microbiomului intestinal, antibioticele reducând diversitatea bacteriană și favorizând proliferarea unor bacterii oportuniste sau potențial patogene.

Studii intervenționale mai mici au demonstrat că după câteva zile de tratament antibiotic apar modificări majore ale microbiomului, inclusiv:

• scăderea diversității bacteriene

• creșterea bacteriilor potențial patogene precum Escherichia coli

• reducerea unor genuri precum Dialister, Veillonella și Eubacterium

• creșterea genelor de rezistență la antibiotice

• risc crescut de infecție cu Clostridioides difficile

Totuși, până în prezent nu existau studii populaționale de mari dimensiuni care să analizeze efectele pe termen lung ale antibioticelor asupra microbiomului.

Despre studiul actual

Populația analizată

Cercetarea a inclus 14.979 de participanți proveniți din trei cohorte populaționale din Suedia:

• SCAPIS (Swedish CardioPulmonary bioImage Study) – 8.488 participanți

• SIMPLER (Swedish Infrastructure for Medical Population-based Life-course and Environmental Research) – 4.784 participanți

• MOS (Malmö Offspring Study) – 1.707 participanți

Participanții aveau în general vârste între 50 și 65 de ani (SCAPIS), în timp ce celelalte cohorte includeau adulți mai vârstnici sau descendenți ai unor cohorte epidemiologice.

Date privind utilizarea antibioticelor

Informațiile despre antibiotice au provenit din Registrul Național Suedez al Prescripțiilor (National Prescribed Drug Register), care include toate antibioticele prescrise în ambulatoriu din anul 2005.

Utilizarea antibioticelor a fost clasificată în trei intervale:

• <1 an înainte de recoltarea probei

• 1–4 ani înainte

• 4–8 ani înainte

Cele mai frecvent prescrise antibiotice au fost:

• penicilina V

• penicilinele cu spectru extins

• tetraciclinele

În total, 69,7% – 73,7% dintre participanți utilizaseră cel puțin un antibiotic în ultimii 8 ani.

Analiza microbiomului intestinal

Microbiomul intestinal a fost evaluat prin:

• metagenomică shotgun profundă din probe fecale

• secvențiere de mare adâncime (până la 51 milioane perechi de citiri)

• identificarea 1.340 de specii bacteriene prezente la peste 2% dintre participanți.

Diversitatea microbiomului a fost evaluată prin trei metrici:

• indicele Shannon

• bogăția speciilor

• indicele Simpson invers

Modelele statistice au ajustat rezultatele pentru numeroși factori de confuzie, inclusiv:

• vârsta

• sexul

• fumatul

• nivelul educațional

• indicele de masă corporală

• comorbidități (prin Charlson Comorbidity Index)

• polimedicație

• utilizarea unor medicamente frecvente:

  • inhibitori ai pompei de protoni

  • metformin

  • inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei

  • statine

  • beta-blocante

  • antipsihotice

Analize statistice

Au fost utilizate:

• modele de regresie multivariabilă

• meta-analize între cohorte

• corecția pentru testări multiple prin FDR <5%

De asemenea, cercetătorii au realizat:

• analize de sensibilitate

• analize stratificate pe sex și vârstă

• modele funcționale pentru evaluarea recuperării microbiomului după antibiotice.

Rezultate

Reducerea diversității microbiomului

Fiecare cură suplimentară de antibiotice a fost asociată cu scăderea diversității bacteriene, efectul fiind mai pronunțat pentru tratamente recente.

Cea mai mare reducere a fost observată pentru:

• clindamicină

• fluorochinolone

• flucloxacilină

De exemplu:

• o cură de clindamicină în ultimul an a fost asociată cu 47 de specii bacteriene mai puține detectate
  (q = 2,1 × 10⁻¹⁷)

• o cură de fluorochinolone a fost asociată cu 20 de specii mai puține
  (q = 1,3 × 10⁻⁶)

• o cură de flucloxacilină a fost asociată cu 21 de specii mai puține
  (q = 1,4 × 10⁻⁶)

Reduceri ale diversității au fost observate și pentru antibiotice utilizate:

• 1–4 ani înainte

• 4–8 ani înainte

Recuperarea microbiomului

Modelele funcționale au arătat că:

• recuperarea microbiomului este rapidă în primii 2 ani după tratament

• ulterior recuperarea devine mult mai lentă

Durata efectului depinde de magnitudinea perturbării inițiale.

Impactul unui singur tratament antibiotic

În analiza limitată la participanții care au avut:

• o singură cură de antibiotice sau

• niciuna în ultimii 8 ani

rezultatele au arătat că chiar o singură cură antibiotică administrată:

• cu mai puțin de 4 ani înainte sau

• cu 4–8 ani înainte

a fost asociată cu diversitate microbiologică redusă.

Antibioticele implicate au inclus:

• tetracicline

• flucloxacilină

• fluorochinolone

• clindamicină

• macrolide

• cefalosporine

Modificarea abundenței speciilor bacteriene

Cele mai multe asocieri cu speciile bacteriene individuale au fost observate pentru:

• clindamicină – 37,9% din asocieri

• flucloxacilină – 25,8%

• fluorochinolone – 17,9%

Exemple:

• clindamicina (<1 an) a fost asociată cu 296 din cele 1.340 de specii analizate

• flucloxacilina cu 203 specii

• fluorochinolonele cu 172 specii

Prin comparație:

• penicilina V, cel mai frecvent antibiotic, a fost asociată cu doar 29 de specii.

Legătura cu markerii cardiometabolici

Speciile bacteriene asociate cu utilizarea antibioticelor au fost corelate cu markeri cardiometabolici.

Specii crescute după antibiotice, precum:

• Enterocloster bolteae

• Enterocloster citroniae

• Flavonifractor plautii

• Ruminococcus gnavus

• Eggerthella lenta

au fost asociate cu:

• indice de masă corporală mai mare

• trigliceride crescute

• inflamație sistemică crescută

În schimb, specii reduse după antibiotice, precum:

• Alistipes communis

• Odoribacter splanchnicus

au fost asociate cu profil metabolic mai favorabil.

Relația cu alte boli

Modificările microbiomului asociate antibioticelor au fost legate de bacterii implicate în:

• boala inflamatorie intestinală

• cancer colorectal

În special:

• bacteriile reduse în bolile inflamatorii intestinale au fost depletate după utilizarea antibioticelor, în special clindamicină.

Concluzii

Acest studiu populațional de mari dimensiuni arată că utilizarea antibioticelor poate modifica microbiomul intestinal pentru mai mult de 4 ani, iar unele antibiotice pot avea efecte detectabile chiar și după 8 ani.

Rezultatele evidențiază trei concluzii majore:

• clindamicina, fluorochinolonele și flucloxacilina au cel mai mare impact asupra microbiomului

• chiar o singură cură antibiotică poate produce modificări persistente

• modificările microbiomului sunt asociate cu specii bacteriene implicate în bolile cardiometabolice și inflamatorii

Cercetătorii sugerează că aceste rezultate oferă un argument suplimentar pentru utilizarea prudentă a antibioticelor, nu doar pentru prevenirea rezistenței bacteriene, ci și pentru protejarea microbiomului intestinal pe termen lung.