Anxietatea și insomnia sunt legate de scăderi bruște ale celulelor imunitare cheie

Un studiu observațional realizat în rândul studentelor tinere a analizat relația dintre tulburarea de anxietate generalizată, tulburările de somn de tip insomnie și funcționarea sistemului imunitar. Cercetarea evidențiază că aceste condiții psihologice frecvente pot avea efecte măsurabile asupra imunității înnăscute, în special asupra celulelor natural killer, cu potențiale implicații pentru sănătatea pe termen lung.
tulburarea de anxietate generalizată este una dintre cele mai frecvente afecțiuni psihiatrice la nivel global, afectând în mod disproporționat femeile și populația tânără. Aceasta se caracterizează prin îngrijorări persistente și excesive, asociate adesea cu manifestări somatice precum amețeli, dispnee sau dureri toracice. Datele epidemiologice recente indică o creștere accentuată a severității simptomelor de anxietate în rândul tinerilor.

Anxietatea este frecvent însoțită de insomnie, definită prin dificultăți de inițiere sau menținere a somnului ori printr-o durată insuficientă a acestuia. Insomnia este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, neurologice și neoplazice. În acest context, devine esențială înțelegerea modului în care anxietatea și somnul deficitar pot afecta funcția imună, explicând susceptibilitatea crescută la infecții și boli cronice.

Un rol central în imunitatea înnăscută îl au celulele natural killer, limfocite cu funcție citotoxică implicate în supravegherea antivirală și antitumorală. Alterarea numărului sau funcției acestor celule este asociată cu inflamație cronică, infecții recurente și risc oncologic crescut.

Despre studiu

Studiul a avut un design transversal și a inclus 60 de studente sănătoase, cu vârste cuprinse între 17 și 23 de ani, recrutate la o universitate din Arabia Saudită. Au fost excluse participantele cu boli cronice cunoscute, pentru a reduce factorii de confuzie asupra parametrilor imunologici.

Evaluarea simptomelor psihologice s-a realizat prin instrumente validate:

• GAD-7 pentru cuantificarea severității simptomelor de anxietate
• Sleep Condition Indicator pentru evaluarea tulburărilor de somn de tip insomnie

Pe baza scorurilor, participantele au fost clasificate în funcție de prezența și severitatea anxietății și a insomniei. Analiza imunologică a inclus:

• hemoleucogramă completă
• analiza prin citometrie în flux a celulelor natural killer și a subpopulațiilor acestora

Celulele natural killer au fost identificate ca limfocite CD3-negative, CD16-pozitive și CD56-pozitive, fiind analizate separat subpopulațiile citotoxice și cele reglatorii.

Rezultate

Prevalența anxietății și a insomniei

Aproximativ 75% dintre participante au prezentat simptome de anxietate, cu grade variabile de severitate, iar peste 50% au raportat tulburări de somn compatibile cu insomnia. Aceste date confirmă o prevalență ridicată a problemelor de sănătate mintală în rândul femeilor tinere.

Insomnia și parametrii imunologici

Participantele cu insomnie au prezentat modificări discrete ale unor parametri hematologici, însă o reducere semnificativă a subpopulației CD16+CD56high de celule natural killer, implicată în reglarea imună și producția de citokine. Restul componentelor hemoleucogramei nu au prezentat diferențe relevante clinic.

Anxietatea și reducerea celulelor natural killer

Prezența simptomelor de anxietate a fost asociată cu scăderea atât a proporției, cât și a numărului absolut de celule natural killer. Această reducere a fost mai accentuată pe măsură ce severitatea anxietății a crescut, cele mai scăzute valori fiind observate la participantele cu anxietate severă.

Atât subpopulația citotoxică CD16+CD56dim, cât și cea CD16+CD56high au fost afectate, sugerând un impact global al anxietății asupra imunității înnăscute.

Interacțiunea dintre anxietate și insomnie

Analizele de corelație au arătat că relația negativă dintre scorurile de anxietate și nivelul celulelor natural killer a fost semnificativă doar la participantele cu insomnie. În acest grup, scorurile mai mari de anxietate au fost asociate cu scăderi progresive ale numărului și proporției de celule natural killer, în special ale subpopulației citotoxice.

Modelele de regresie au indicat că severitatea anxietății explica până la 22% din variația nivelului celulelor natural killer la participantele cu tulburări de somn, sugerând un efect combinat al stresului psihologic și al privării de somn asupra imunității.

Interpretare și mecanisme posibile

Rezultatele sugerează că anxietatea și insomnia pot acționa sinergic pentru a compromite imunitatea înnăscută. Un mecanism plauzibil este activarea cronică a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenaliene, cu creșterea nivelurilor de cortizol, un hormon cu efecte imunodepresive bine documentate.

Expunerea prelungită la cortizol este asociată cu reducerea activității limfocitelor, inclusiv a celulelor natural killer, și cu dezechilibre proinflamatorii. Această disfuncție imună poate contribui la creșterea riscului de infecții, inflamație cronică și cancer.

Limitări și direcții viitoare

Studiul a inclus exclusiv femei tinere, ceea ce limitează generalizarea rezultatelor. Dimensiunea redusă a eșantionului și designul transversal nu permit stabilirea unei relații cauzale. Investigații viitoare ar trebui să includă:

• populații mai largi, inclusiv bărbați și alte grupe de vârstă
• evaluarea funcțională a celulelor natural killer
• markeri inflamatori și hormonali, precum proteina C reactivă și cortizolul

Concluzii

Studiul evidențiază că tulburarea de anxietate generalizată și insomnia sunt asociate cu alterări semnificative ale imunității înnăscute la femeile tinere, în special prin reducerea celulelor natural killer. Aceste modificări pot reprezenta o verigă biologică între sănătatea mintală precară și riscul crescut de boli inflamatorii și neoplazice.

Înțelegerea impactului fiziologic al anxietății și al tulburărilor de somn subliniază necesitatea unor strategii integrate de prevenție și intervenție, care să abordeze sănătatea mintală nu doar ca problemă psihologică, ci și ca determinant major al sănătății sistemice.