Care este rolul consumului de alcool în apariția anevrismului de aortă abdominală?

Potrivit unei meta-analize publicate în British Journal of Surgery, reducerea cantității de alcool consumate până la maximum 15 – 20 g/zi a fost asociată cu scăderea riscului de anevrism de aortă abdominală, respectiv cu creșterea riscului odată cu depășirea acestei limite.

De asemenea, creșterea riscului a fost mult mai pronunțată în rândul bărbaților, comparativ cu cel al femeilor, atunci când au fost depășite cele 2 unități de alcool/zi recomandate. O unitate de alcool a fost stabilită la 8 g de alcool pur. ^[1]

Definiție și context anatomic

Aorta este principala arteră a organismului; aceasta pornește de la inimă, străbate toracele și abdomenul, unde se bifurcă, în partea inferioară, în cele două artere iliace, având rolul de a vasculariza abdomenul, pelvisul și membrele inferioare.

Prin anevrismul aortei abdominale înțelegem balonizarea acestui vas de o importanță majoră. Astfel, artera se dilată treptat, evoluând în mod natural spre ruptură prin creșterea diametrului vasului. Ruptura de aortă poate fi fatală: dacă anevrismul este descoperit înainte de a se rupe, șansele de supraviețuire sunt mai mari de 95%, acestea scăzând dramatic la circa 20% în cazul în care acesta se rupe și se intervine chirurgical, majoritatea pacienților decedând înainte să ajungă la spital. ^[2]

Metodologia studiului

Principalii factori de risc implicați în apariția anevrismului de aortă abdominală sunt vârsta, sexul masculin și fumatul – însă rolul alcoolului rămâne incert. În acest scop, meta-analiza reunește rezultatele a 9 studii ample, prospective, ce au implicat 11 cohorte care includ, la rândul lor, peste 3.500 de cazuri identificate la aproximativ 500.000 de participanți, monitorizați între 5 și 34 de ani.

Concluzii și recomandări

Conform concluziilor studiului, asocierea nu este una foarte puternică în ceea ce privește rolul alcoolului în reducerea sau majorarea riscului pentru anevrismul de aortă abdominală. Totuși, ghidurile pentru un stil de viață sănătos menționează abstinența pentru reducerea riscului de cancer, respectiv moderația pentru reducerea morbi-mortalității generale. De asemenea, Darren Greenwood, investigatorul principal al studiului, afirmă că „pentru a avea o stare de sănătate optimă și o speranță de viață mai lungă, cea mai importantă decizie este renunțarea la fumat.”

Sursa: News-Medical.Net ^[3]