Carnea de vită vs pui - efectul asupra microbiomului intestinal

Un studiu publicat pe 10 iulie 2025 în revista Molecular Nutrition & Food Research, realizat de o echipă internațională de cercetători, a investigat impactul consumului de carne de vită și pui asupra compoziției microbiotei intestinale la adulți tineri sănătoși. Acest studiu de tip crossover, randomizat și controlat, oferă o perspectivă nouă asupra efectelor specifice ale diferitelor tipuri de carne slabă asupra diversității bacteriene intestinale și metabolismului microbian.

Context

Microbiota intestinală joacă un rol central în sănătatea umană, fiind implicată în metabolism, imunitate, inflamație și dezvoltarea unor boli cronice. Dieta este un factor esențial în modularea microbiotei, însă efectele specifice ale cărnii asupra ecosistemului intestinal sunt insuficient documentate. În mod particular, consumul de carne roșie a fost asociat cu riscuri crescute pentru diabet zaharat de tip 2 și boli cardiovasculare, însă nu toate tipurile de carne roșie sunt echivalente din punct de vedere nutrițional și metabolic.

Pe fondul preocupărilor legate de sănătate, sustenabilitate și etică, consumatorii acordă din ce în ce mai multă atenție nu doar gustului și texturii cărnii, ci și originii acesteia și efectelor sale asupra sănătății.

Despre studiul actual

Cercetătorii au organizat un studiu crossover, cu două faze de intervenție, în care participanții au consumat alternativ:

• 200 g de carne slabă de vită din rasa Pirenaica (crescută extensiv local) cu os

• 150 g de carne de pui fără os

Preparatele au fost gătite standardizat (grătar, tocană, cuptor), de către bucătari profesioniști. Studiul a inclus 16 tineri sănătoși (vârsta medie: 20 de ani), fără boli endocrine, metabolice sau afecțiuni digestive.

Participanții au urmat:

• o dietă bazată pe carne de vită sau de pui timp de 8 săptămâni

• apoi, după o perioadă de washout de 5 săptămâni, au schimbat dieta cu cealaltă carne, tot pentru 8 săptămâni.

S-au recoltat probe de scaun la începutul și sfârșitul fiecărei perioade. S-a analizat microbiota prin secvențierea regiunilor V3–V4 ale genei 16S rRNA, iar datele au fost prelucrate statistic cu modele mixte liniare pentru măsuri repetate.

Rezultate

Modificări generale ale diversității bacteriene

• Ambele diete au dus la scăderi semnificative ale diversității bacteriene (bogăție și indicele Shannon), dar:

  • Scăderea a fost mai marcată după dieta pe bază de pui

  • Indicele Simpson a scăzut semnificativ numai după dieta cu pui

Efecte asupra principalelor filo bacteriene

• Ambele diete au dus la:

  • Scăderi semnificative ale Synergistota și Chloroflexota

  • Creșteri semnificative ale Bacillota

Modificări la nivel de genuri bacteriene

• Dieta cu vită Pirenaica a dus la:

  • Creștere semnificativă a genului Blautia

  • Scăderi ale Eubacterium hallii group, Roseburia și Coprococcus

• Dieta cu pui a determinat:

  • Reducerea genurilor benefice precum Eubacterium eligens group, Saccharofermentans, Bacteroides, Adlercreutzia și Lachnospira

  • Creșteri ale Blautia, Sphingomonas și Family XIII AD3011 group

Activitate metabolică microbiană

• După dieta cu vită, modificările funcționale au fost minime, cu o tendință specifică de creștere a bacteriilor implicate în biosinteza L-metioninei.

• După dieta cu pui, s-au observat reducerea capacității funcționale microbiene, în special:

  • Inițierea biosintezei acizilor grași

  • Gluconeogeneză

  • Biosinteza aminoacizilor aromatici

Efecte legate de perioada intervenției

• În a doua perioadă experimentală (după schimbarea dietei), s-au observat:

  • Creșteri semnificative ale diversității microbiene

  • Modificări în abundența relativă a phylumurilor (scăderea Bacillota, creșterea Chloroflexota și Synergistota), sugerând un efect al adaptării în timp.

Concluzii

Acest studiu de tip crossover a arătat că:

• Atât carnea slabă de vită cât și cea de pui au modificat microbiota intestinală, însă

• Carnea de pui a avut un impact mai pronunțat asupra reducerii diversității bacteriene și activității metabolice microbiene, comparativ cu carnea de vită din rasa Pirenaica.

• Ambele tipuri de carne au dus la scăderea unor bacterii benefice, cum ar fi Coprococcus și Roseburia, implicate în producția de acizi grași cu lanț scurt.

Este important de menționat că studiul are caracter exploratoriu, fiind limitat de numărul mic de participanți (n=16). În plus, particularitățile cărnii de vită folosite (rasa Pirenaica, crescută extensiv) pot reduce generalizabilitatea rezultatelor la alte tipuri de carne roșie.

Implicații

Aceste rezultate sugerează că impactul cărnii asupra microbiotei intestinale variază în funcție de tipul și originea acesteia, chiar și atunci când este vorba despre carne slabă. Studiul încurajează o abordare mai nuanțată în evaluarea dietei carnivore din perspectiva sănătății intestinale, dar necesită validare în studii mai ample.