Consumul de conservanți alimentari și riscul de cancer

Un studiu realizat în cadrul cohortei franceze NutriNet-Santé și publicat în BMJ la data de 7 ianuarie 2026 a analizat relația dintre aportul de conservanți alimentari și incidența cancerului la adulți. Cercetarea arată că un consum mai ridicat al unor conservanți utilizați pe scară largă în alimentele industriale este asociat cu un risc crescut de cancer, în special cancer mamar și de prostată.

Rezumat

• Studiul a inclus peste 105.000 de participanți, urmăriți în medie 7,6 ani.

• Aportul alimentar a fost evaluat prin înregistrări alimentare repetate pe 24 de ore, cu identificare la nivel de marcă.

• Au fost identificate asocieri pozitive semnificative între consumul unor conservanți și incidența cancerului total, mamar și de prostată.

• 11 din 17 conservanți analizați individual nu au fost asociați cu riscul de cancer.

• Rezultatele susțin necesitatea reevaluării reglementărilor privind utilizarea conservanților în industria alimentară.

Context

Conservanții alimentari sunt substanțe adăugate produselor procesate pentru a prelungi durata de valabilitate, prevenind alterarea microbiologică și oxidativă. Între 2004 și 2025, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a reevaluat mai multe clase de conservanți și a stabilit valori de aport zilnic acceptabil pentru majoritatea acestora, pe baza studiilor toxicologice experimentale.

Datele epidemiologice privind impactul conservanților asupra riscului de cancer au fost însă limitate, în principal din cauza lipsei informațiilor detaliate despre conținutul specific de aditivi în produsele comerciale. Cohorta NutriNet-Santé oferă un cadru unic pentru depășirea acestei limitări, prin colectarea de date alimentare detaliate, la nivel de produs și marcă.

Despre studiul actual

Studiul are un design de cohortă prospectivă și a inclus 105.260 de participanți cu vârsta de minimum 15 ani, fără cancer la momentul inițial. Participanții au completat cel puțin două înregistrări alimentare pe 24 de ore în primii doi ani de urmărire, ulterior acestea fiind repetate la fiecare șase luni.

Aportul de conservanți a fost estimat prin:

• corelarea consumului raportat cu baze de date multiple de compoziție alimentară;

• analize de laborator dedicate pentru cele mai frecvent consumate combinații aditiv–aliment;

• potrivire dinamică pentru a ține cont de reformulările produselor în timp.

Au fost evaluate 17 substanțe sau grupe de conservanți consumate de cel puțin 10% dintre participanți, incluzând sorbați, sulfiți, nitriți, nitrați, acetați și eritrobați. Modelele statistice au utilizat regresia Cox cu variabile dependente de timp, ajustate extensiv pentru factori sociodemografici, stil de viață, indice de masă corporală, activitate fizică, fumat, aport energetic și alți factori dietetici, precum și pentru aportul natural al acelorași substanțe atunci când a fost relevant.

Rezultate

Pe durata urmăririi au fost diagnosticate 4.226 cazuri de cancer incident, dintre care:

• 1.208 cancere mamare,

• 508 cancere de prostată,

• 352 cancere colorectale,

• 2.158 alte localizări.

Consumul mai ridicat al anumitor conservanți a fost asociat cu o creștere semnificativă a riscului de cancer, după cum urmează:

• Conservanți non-antioxidanți (total):

  • cancer total: raport de risc 1,16 (interval de încredere 95%: 1,07–1,26);

  • cancer mamar: raport de risc 1,22 (1,05–1,41).

• Sorbați, în special sorbatul de potasiu:

  • cancer total: raport de risc 1,14 (1,04–1,24);

  • cancer mamar: raport de risc 1,26 (1,07–1,49).

• Sulfiți, inclusiv metabisulfit de potasiu:

  • cancer total: raport de risc până la 1,12;

  • cancer mamar: raport de risc 1,20 pentru metabisulfitul de potasiu.

• Nitriți și nitrați, în special nitritul de sodiu și nitratul de potasiu:

  • cancer de prostată: raport de risc 1,32 pentru nitritul de sodiu;

  • cancer mamar: raport de risc 1,22 pentru nitratul de potasiu.

• Acetați și acid acetic:

  • cancer total: raport de risc până la 1,15;

  • cancer mamar: raport de risc 1,25 pentru acetați.

• Eritrobați, în special eritrobatul de sodiu:

  • cancer total: raport de risc 1,12;

  • cancer mamar: raport de risc 1,21.

Pentru majoritatea asocierilor s-a observat o relație doză–răspuns, fără abateri majore de la linearitate. De remarcat, niciun participant nu a depășit aportul zilnic acceptabil stabilit de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară pentru majoritatea conservanților analizați, ceea ce sugerează că efectele observate apar la niveluri de consum considerate în prezent sigure.

Concluzii

Acest studiu de mari dimensiuni evidențiază asocieri consistente între consumul unor conservanți alimentari frecvent utilizați și creșterea riscului de cancer, în special pentru cancerul mamar și de prostată. Deși natura observațională a cercetării nu permite stabilirea unei relații cauzale, rezultatele sunt susținute de date experimentale care indică mecanisme biologice plauzibile, precum stresul oxidativ, inflamația și formarea compușilor N-nitrozo.

Datele obținute susțin necesitatea reevaluării reglementărilor privind utilizarea conservanților și întăresc recomandările de sănătate publică pentru favorizarea alimentelor proaspete, minim procesate, în detrimentul produselor industriale bogate în aditivi.