Consumul moderat de alcool crește ritmul cardiac nocturn

Un studiu recent publicat în jurnalul Nutrients de cercetători de la Ludwig Maximilian University of Munich a investigat impactul consumului moderat de alcool asupra parametrilor somnului și asupra ritmului cardiac nocturn la adulți sănătoși. Folosind monitorizarea continuă prin ceasuri inteligente, cercetătorii au descoperit că, deși alcoolul crește temporar ritmul cardiac în timpul nopții, nu modifică semnificativ structura somnului. Totuși, participanții au raportat o calitate percepută mai slabă a somnului atunci când consumau alcool.

Context

De-a lungul timpului, consumul de alcool a fost intens studiat pentru a înțelege efectele sale asupra sănătății cardiovasculare și a somnului. Deși anterior s-a crezut că un consum moderat ar avea beneficii cardiovasculare, dovezi recente contrazic această idee, arătând că orice nivel de consum poate crește riscul de cancer sau deces prematur, mai ales la femei.

În prezent, Organizația Mondială a Sănătății consideră că nu există un nivel sigur de consum de alcool. Se știe că alcoolul afectează reglarea cardiovasculară și calitatea recuperării prin somn, activând sistemul nervos simpatic, ceea ce duce la creșterea ritmului cardiac și reducerea variabilității acestuia.

Majoritatea studiilor existente provin din condiții de laborator și folosesc dispozitive comerciale nesigure. De asemenea, efectele alcoolului asupra somnului sunt adesea evaluate subiectiv, în condițiile în care modificările reale ale arhitecturii somnului sunt minime.

Despre studiu

Cercetătorii au desfășurat un studiu observațional prospectiv între iulie 2024 și ianuarie 2025 în Germania, implicând 40 de adulți sănătoși. Participanții au purtat ceasuri inteligente care au monitorizat continuu somnul, ritmul cardiac și activitatea fizică timp de nouă zile:

• 3 zile fără alcool (perioada de bază)

• 3 zile cu consum moderat de alcool (60 g/zi pentru bărbați și 40 g/zi pentru femei)

• 3 zile post-expunere (fără alcool)

Calitatea subiectivă a somnului a fost evaluată folosind Pittsburgh Sleep Quality Index și alte chestionare dedicate.

Rezultatele studiului

Cei 40 de participanți, cu o vârstă medie de 30,5 ani și un indice de masă corporală mediu de 25,2 kg/m², au oferit următoarele rezultate:

• Creșterea ritmului cardiac: În timpul consumului de alcool, ritmul cardiac nocturn a crescut semnificativ cu 3 bătăi pe minut (de la 63,6 la 66,6 bpm), revenind la valorile de bază după oprirea consumului.

• Structura somnului: Nu au fost observate modificări semnificative în ceea ce privește durata somnului, somnul ușor sau profund, sau numărul trezirilor nocturne. Totuși, dispozitivul utilizat nu a putut măsura faza de somn REM, unde pot exista modificări subtile.

• Percepția somnului: 45% dintre participanți au raportat o calitate mai slabă a somnului în timpul consumului de alcool, în special din cauza trezirilor frecvente și a senzației de somn mai puțin odihnitor.

• Activitatea fizică: A rămas stabilă pe parcursul studiului.

Analizele pe subgrupuri au arătat că efectele asupra ritmului cardiac au fost mai pronunțate la femei, la persoanele cu indice de masă corporală sub 25 kg/m² și la fumători.

Interpretarea rezultatelor

Creșterea ritmului cardiac nocturn, deși aparent modestă, poate avea implicații clinice importante, având în vedere că o creștere de 10 bpm a fost asociată anterior cu un risc crescut de mortalitate cardiovasculară cu 10%.

Mecanismele posibile pentru aceste efecte includ:

• Activarea sistemului nervos simpatic

• Efecte vasodilatatoare ale alcoolului

• Creșterea nivelurilor hormonilor de stres (adrenalină și cortizol)

• Stres inflamator și termoreglator

Autorii subliniază că percepția unui somn mai slab ar putea reflecta dezechilibre fiziologice subtile, nu modificări majore ale arhitecturii somnului.

Concluzii

Studiul sugerează că un consum moderat de alcool:

• Crește temporar ritmul cardiac nocturn, indicând un dezechilibru autonom.

• Nu alterează semnificativ arhitectura obiectivă a somnului, cel puțin în parametrii măsurați.

• Scade calitatea percepută a somnului.

Rezultatele susțin recomandările de sănătate publică care încurajează limitarea consumului de alcool, mai ales la persoanele cu risc cardiovascular. Sunt necesare studii suplimentare, de amploare mai mare, pentru a evalua efectele pe termen lung.