Consumul social de alcool: o cale subestimată către alcoolism

Imaginea clasică a unei persoane cu tulburare de consum de alcool este adesea asociată cu băutul solitar, desfășurat în izolare. Cu toate acestea, un articol de sinteză publicat în Current Directions in Psychological Science subliniază faptul că această percepție populară și științifică neglijează o realitate esențială: consumul social de alcool este o cale larg răspândită, dar subexplorată, către dezvoltarea dependenței de alcool.
Autoarele articolului, Catharine Fairbairn (Universitatea din Illinois Urbana-Champaign) și Dahyeon Kang (Universitatea din Washington), atrag atenția asupra faptului că majoritatea studiilor privind consumul problematic de alcool se concentrează pe contexte solitare. În literatura de specialitate, studiile despre consumul solitar le depășesc pe cele despre consumul social într-un raport de aproape 10 la 1, ceea ce conduce la o înțelegere distorsionată a originilor dependenței de alcool.

Această focalizare este problematică, susțin autorii, deoarece cele mai grave consecințe sociale ale alcoolului – de la violență la comportamente sexuale riscante și accidente rutiere – sunt legate aproape exclusiv de consumul în contexte sociale.

Despre revizuirea actuală

Studiul de sinteză analizează patru caracteristici fundamentale ale consumului social de alcool, relevante pentru înțelegerea riscului de tulburare de consum de alcool:

• Prevalența: Oamenii consumă în mod constant mai mult alcool în contexte sociale decât atunci când sunt singuri.
• Etapele dezvoltării: Inițierea în consumul de alcool are loc adesea în adolescență sau la vârsta adultă tânără, în grupuri de prieteni sau colegi, ceea ce modelează normele și comportamentele viitoare.
• Consecințele negative: Consumul excesiv, violența asociată alcoolului, sexul neprotejat și accidentele rutiere sunt fenomene în mod predominant sociale.
• Valoarea recompensei: Alcoolul sporește recompensele sociale prin reducerea inhibiției și amplificarea sentimentului de conexiune, ceea ce încurajează repetarea comportamentului.

Rezultate și interpretare

1. Consumul social nu este protectiv

În mod eronat, se presupune frecvent că prezența altor persoane în timpul consumului de alcool are un efect protector, temperând tendința de a consuma în exces. Realitatea este că majoritatea oamenilor beau mai mult atunci când sunt în compania altora, iar consumul social încurajează normalizarea și escaladarea comportamentului.

2. Consumul social amplifică riscurile

Multe dintre cele mai grave urmări ale consumului de alcool – inclusiv binge drinking-ul extrem, agresiunile și accidentele rutiere – sunt legate aproape exclusiv de contexte sociale. Tinerii care beau împreună cu alți băutori excesivi tind să dezvolte modele de consum distructiv, iar acești factori se întrețin reciproc.

3. Alcoolul ca instrument de conexiune socială

Consumul de alcool reduce anxietatea socială, amplifică emoțiile pozitive și facilitează interacțiunile, ceea ce îl transformă într-un instrument aparent util pentru consolidarea relațiilor sociale. Persoanele care se bucură cel mai mult de efectele sociale ale alcoolului prezintă un risc crescut de a dezvolta probleme legate de consum.

4. Implicații mai largi pentru alte substanțe

Autorii avertizează că alcoolul, ca substanță profund integrată în viața socială, ar putea oferi un model pentru ceea ce urmează în cazul altor droguri – precum canabisul – pe măsură ce acestea devin tot mai acceptate social. Acceptarea socială poate ascunde riscurile reale ale consumului, în special în rândul tinerilor.

Concluzii

Articolul propune un model socio-cognitiv al dependenței de alcool, în care recompensa socială amplificată de alcool joacă un rol central. Autoarele subliniază că este esențială o schimbare de paradigmă în cercetarea și intervențiile legate de consumul problematic de alcool: de la focalizarea pe individul izolat către înțelegerea dinamicilor de grup și a rolului contextelor sociale.

În loc să vedem consumul solitar ca unicul semnal de alarmă, trebuie să recunoaștem că rădăcinile multor tulburări de consum sunt plantate în societate – în grupuri, în ritualuri, în petreceri și în relații. Iar în această realitate socială a consumului de alcool se ascunde o mare parte din povara medicală și socială a acestei substanțe.