Hrănirea sugarilor cu alimente diverse devreme poate reduce riscul de alergie

O alimentație diversificată și echilibrată este esențială pentru dezvoltarea optimă a copiilor, influențând inclusiv riscul de apariție a alergiilor. Diversitatea alimentarăse referă la varietatea de alimente consumate în mod regulat, iar indicii dietari urmăresc calitatea generală a dietei. Studiul publicat în Frontiers in Pediatrics analizează modul în care diversitatea alimentară și indicii de dietă (în special în timpul sarcinii, alăptării și în primul an de viață) pot influența dezvoltarea alergiilorla copii.
În ultimii 20 de ani, recomandările privind introducerea solidelor și a alimentelor cu potențial alergen (arahide, ou, pește, lactate etc.) la sugari s-au modificat în mod semnificativ:

• 2000 - 2006: se recomanda întârzierea introducerii alimentelor alergenice (lapte după 1 an, ou după 2 ani, arahide și pește după 3 ani), în special la copiii cu risc înalt de alergie.
• După 2006: mai multe studii au indicat faptul că amânarea introducerii alimentelor cu potențial alergen ar putea crește riscul de alergie. A apărut astfel ipoteza expunerii orale precoce (de tip „alergen dublu”), conform căreia expunerea cutanată la acești alergeni favorizează sensibilizarea, pe când expunerea orală timpurie poate induce toleranța.
• Prezent: ghidurile actuale recomandă să nu se amâne introducerea alimentelor alergenice în dieta sugarilor după 4 - 6 luni, inclusiv la cei cu risc crescut. Mai mult, studiile susțin ideea că o dietă diversificatăîn prima parte a vieții ar putea proteja împotriva unor alergii, prin multiple mecanisme (toleranță orală, susținerea microbiomului intestinal, aport adecvat de nutrienți).

Despre studiu

Articolul recapitulează dovezile din literatura de specialitate privind:

• Introducerea alimentelor solide în primul an de viață, cu accent pe modul în care practicile de hrănire au evoluat din perspectiva prevenirii alergiilor.
• Diversitatea dietei (numărul și varietatea alimentelor introduse) și influența acesteia asupra riscului de dezvoltare a alergiilor, inclusiv rolul potențialului mecanism prin care o dietă variată ar modifica microbiomul intestinal.
• Indices dietari (spre exemplu, Indicele alimentației sănătoase, Indicele inflamator al dietei, scorul Dieta mediteraneană): cum calitatea generală a dietei în sarcină și în copilărie poate influența astmul, rinita, dermatita atopică și sensibilizările la alergeni.

Rezultate

1. Introducerea timpurie a alimentelor cu potențial alergen

• Arahide: Studiile (LEAP, LEAP-On) arată că introducerea arahidelor între 4 - 11 luni la sugarii cu risc crescut de alergie (eczeme severe și/sau alergie la ou) poate reduce semnificativ riscul de alergie la arahide.
• Ou: Rezultatele sunt mai eterogene, cu diferențe date de forma sub care este introdus (ou bine gătit vs. ou crud/pasteurizat). Studiul PETIT sugerează că introducerea progresivă a oului gătit după 6 luni reduce riscul de alergie la ou la sugarii cu dermatită atopică, însă datele necesită confirmări suplimentare.
• Alte alergene: Pentru lapte, pește și cereale, datele provin în principal din studii observaționale, nefiind stabilită o relație cauză-efect la fel de solidă. Totuși, nu există dovezi care să susțină amânarea introducerii lor.
• Multiple alergene: Studiul EAT (Enquiring About Tolerance) a investigat introducerea mai multor alergene (lapte, ou, arahide, pește, grâu, susan) la 3 - 6 luni, cu rezultate pozitive doar în analiza „per-protocol” (în special scăderea alergiei la arahide și ou), dar cu o rată scăzută de aderență la intervenție.

Concluzia generală este că introducerea solidelor între 4 - 6 luni (în funcție de dezvoltarea sugarului) și a alimentelor alergenice înainte de 1 an poate fi benefică. Pentru sugarii cu eczemă severă sau risc de alergie, este necesar consult medical înainte de a le oferi aceste alimente.

2. Rolul diversității alimentare în primul an de viață

Studiile (inclusiv PASTEUR/EFRAIM și Venter et al.) arată că fiecare aliment suplimentar introdus în dieta sugarului poate scădea riscul de alergie alimentară mai târziu. Mecanisme posibile:

• Expunere timpurie la antigene alimentare: favorizează dezvoltarea toleranței orale și reduce sensibilizarea.
• Aport crescut de nutrienți critici: de exemplu, acizi grași omega-3 (cu efect antiinflamator) și fibre prebiotice (care pot susține diversitatea microbiomului intestinal).
• Modificarea compoziției microbiomului: diversitatea alimentară este asociată cu un microbiom intestinal mai variată, iar un microbiom „sănătos” se corelează cu riscuri mai mici de alergii.

3. Indicii dietari și riscul de alergie

Sarcina
Studiile care au evaluat Indicele alimentației sănătoase, Indicele inflamator al dietei și scorul de dietă mediteraneană în timpul sarcinii au oferit date mixte, însă există semnale că un scor antiinflamator mai mare (ex. Indicele inflamator al dietei scăzut) sau o dietă echilibrată pot reduce riscul de wheezing și astm la copil.

Copilăria
Majoritatea studiilor privind Indicele dietei mediteraneene la copii au rezultate contradictorii. Unele evidențiază o scădere a simptomelor de astm și rinită; altele nu au găsit efect semnificativ. Scorul Indicele inflamator al dietei la copiii mai mari nu a arătat corelații clare cu astmul, deși interacțiunea cu factori de mediu (poluare, fumat pasiv) poate influența rezultatele.

Concluzii

• Introducerea alimentelor solide, inclusiv cele alergenice, între 4 și 6 luni (sau până la 11 luni, în funcție de context) poate ajuta la reducerea riscului de alergii alimentare, mai ales la ou și arahide.
• O dietă variată în primul an de viață s-a asociat cu un risc mai redus de alergii. Diversitatea alimentelor crește aportul de nutrienți benefici (omega-3, fibre) și poate favoriza un microbiom intestinal protector.
• Calitatea globală a dietei (evaluată prin indici dietari) în sarcină și copilărie poate influența mai ales astmul și wheezing-ul. Totuși, dovezile sunt incerte, fiind necesare studii suplimentare.

Recomandare practică:

• În general, se recomandă introducerea diversificăriila aproximativ 6 luni, fără a amâna nejustificat alimentele alergenice.
• În cazul copiilor cu risc crescut de alergie(dermatită atopică severă, istoric familial), consultul alergologiceste util înainte de introducerea alimentelor alergenice (ou, arahide).
• O dietă cât mai variatăși bogată în nutrienți în primul an de viață pare benefică pentru prevenția alergiilor, însă mai sunt necesare studii pentru a preciza dozele optime de omega-3și fibreși profilul copiilor care beneficiază cel mai mult.

Astfel, diversitatea alimentarăși calitatea dieteirămân factori importanți în strategia de reducere a riscului de alergie, iar noile cercetări clarifică din ce în ce mai mult rolul introducerii alimentelor la sugari și al menținerii unui meniu variat și echilibrat pe toată durata copilăriei.