Kinetic Therapy

Facilitarea neuromusculară proprioceptivă
Reprezintă uşurarea, încurajarea sau accelerarea răspunsului motor voluntar prin stimularea proprioceptorilor din muşchi, tendoane, articulaţii; la aceasta se adaugă stimularea extero- şi telereceptorilor. In cazul musculaturii hipotone ne folosim de următoarele mecanisme neurofiziologice în efectuarea tehnicilor FNP:
- legea ‘inductiei succesive‘ a lui Sherrington: ‘o mişcare este facilitată de contracţia imediat precedentă a antagonistului ei‘;
- muşchii hipotoni (agoniştii) se întind progresiv în timpul contracţiei antagonistului, şi ca urmare, la finalul mişcării (când sunt maxim întinşi) vor fi facilitaţi prin impulsuri provenite de la nivelul fusului muscular (de la receptorul secundar Ruffini).
- în timpul contracţiei izotone cu rezistenţă maximală şi izometrice, este facilitat sistemul gama şi ca urmare aferenţele primare ale fusului vor conduce la recrutări de motoneuroni alfa şi gama suplimentari; Astfel, fusul neuromuscular va continua trimiterea unor influxuri nervoase cu caracter predominant facilitator.
- în timpul întinderilor rapide, repetate se declanşează reflexul miotatic ce are efect facilitator; comenzile verbale pot avea rol facilitator mărind răspunsul prin sistemul reticular activator.
- în timpul contracţiei izometrice a musculaturii puternice-normale, apare fenomenul iradierii de la nivelul motoneuronilor activaţi ai acestei musculaturi (superimpuls creat de izometrie), spre motoneuronii musculaturii slabe;
- contracţia excentrică, promovează şi întinderea extrafusală şi pe cea intrafusală - ceea ce măreşte influxul aferenţelor fusale;
- atunci când contracţia izometrică se execută în zona scurtată apare fenomenul de coactivare (facilitarea simultană a motoneuronilor alfa şi gama);
- cocontractia determină facilitarea motoneuronilor alfa şi gama; creşte recrutarea de unităţi motorii sub contracţiile izometrice aplicate pe fiecare parte a articulaţiilor.
În cazul musculaturii hipertone ne folosim de următoarele mecanisme neurofiziologice: izometria pe muşchii care realizează mişcarea limitată determină un efect de inhibiţie reciprocă pentru antagonist (muşchiul hiperton, care limitează mişcarea); rezistenţa la mişcare determină o influenţă inhibitorie a reflexului Golgi asupra motoneuronului muşchiului care se contractă şi facilitează prin acţiune reciprocă agonistul; în timpul contracţiei muşchiului hiperton, descărcările celulelor Renshow scad activitatea motoneuronilor alfa ai muşchiului respectiv, deci au o acţiune inhibitorie; cortexul, influenţat de comenzile verbale, are un rol inhibitor asupra tonusului muscular al musculaturii hipertone; receptorii articulari excitaţi de mişcarea de rotaţie, au rol inhibitor pentru motoneuronii alfa (rotaţia are efect de relaxare pentru muşchii periarticulari); izometria antagonistului mişcării limitate (muşchii contracturaţi) duce la oboseala unităţilor motorii la placa neuromotorie şi ca urmare tensiunea muşchiului scade;
Pacientul , stimulat prin aceste tehnici, are o recuperare mai rapidă a mișcărilor , în toate planurile. Astfel pacientul neurologic, hemiplegic, tetra sau paraplegic are o șansă în plus în recâștigarea independenței funcționale, recâștigarea încrederii în forțele proprii și astfel a respectului de sine. Aceste tehnici se pot aplica în toate afecțiunile , de orice natură (neurologice, ortopedice, reumatice, etc.) care au dus la impotență funcțională.