Medicamentele anticolinergice și riscul cardiovascular

Un studiu realizat la Karolinska Institutet și publicat în BMC Medicine la 28 februarie 2026 a analizat relația dintre expunerea cumulativă la medicamente cu efect anticolinergic și apariția evenimentelor cardiovasculare la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici. Cercetarea arată că o povară anticolinergică mai mare este asociată cu un risc semnificativ crescut de boli cardiovasculare, sugerând necesitatea monitorizării atente a acestor medicamente în practica clinică.

Rezumat

• Studiu populațional amplu desfășurat pe 508.273 de adulți din Stockholm, cu vârsta ≥45 ani.

• Participanții nu aveau boală cardiovasculară majoră la momentul inițial.

• Perioada de urmărire a fost de până la 14 ani.

• Au fost înregistrate 118.266 de evenimente cardiovasculare incidente.

• Riscul de evenimente cardiovasculare a crescut progresiv odată cu expunerea anuală cumulativă la medicamente anticolinergice.

• Persoanele cu expunere ≥365 doze zilnice definite (DDD) pe an au avut un risc cu 71% mai mare de evenimente cardiovasculare comparativ cu cele neexpuse.

• Cele mai puternice asocieri au fost observate pentru:

  • insuficiență cardiacă

  • aritmii cardiace

Context

Medicamentele cu efect anticolinergic blochează acțiunea neurotransmițătorului acetilcolină, implicat în numeroase funcții ale sistemului nervos central și autonom. Aceste medicamente sunt utilizate frecvent pentru multiple indicații, inclusiv:

• alergii (antihistaminice)

• anxietate sau insomnie

• incontinență urinară

• depresie (în special antidepresivele triciclice)

Utilizarea lor este frecventă la adulții vârstnici și la pacienții cu polimedicație.

Expunerea cumulativă la aceste medicamente este cuantificată prin conceptul de povară anticolinergică, care reflectă efectul total al tuturor medicamentelor cu proprietăți anticolinergice administrate unui pacient. Studiile anterioare au asociat această povară cu:

• declin cognitiv

• demență

• deteriorarea funcțiilor executive

Cu toate acestea, consecințele cardiovasculare pe termen lung ale expunerii cumulative au fost mult mai puțin investigate.

Despre studiul actual

Design și populație

Studiul a fost un studiu de cohortă populațională de mari dimensiuni realizat în Stockholm, Suedia.

Au fost incluși:

• 508.273 de rezidenți

• vârsta ≥45 ani

• fără antecedente de boală cardiovasculară majoră la 1 ianuarie 2008

• hipertensiunea arterială a fost permisă la momentul inițial

Participanții au fost urmăriți până la 31 decembrie 2021.

Durata mediană de urmărire a fost de 14,0 ani.

Evaluarea expunerii la medicamente anticolinergice

Povara anticolinergică a fost evaluată folosind Anticholinergic Cognitive Burden (ACB) scale, un instrument utilizat frecvent în cercetare și în practica clinică.

Pe această scală:

• medicamentele sunt clasificate cu scoruri între 1 și 3

• scorurile reflectă gradul de blocare a acetilcolinei

Consumul a fost cuantificat în doze zilnice definite (Defined Daily Doses – DDD) și agregat anual pentru fiecare participant.

Expunerea a fost analizată atât:

• la momentul inițial (baseline)

• ca variabilă actualizată în timp (time-updated model)

Analiza statistică

Pentru estimarea riscurilor au fost utilizate:

• modele Cox proporționale ponderate prin probabilitate inversă

Rezultatele au fost exprimate ca:

• Hazard Ratio (HR)

• intervale de încredere de 95% (IC 95%)

Modelele au fost ajustate pentru:

• factori socio-demografici

• stil de viață

• factori clinici de risc cardiovascular

Au fost evaluate:

• evenimentele cardiovasculare totale

• subtipuri specifice de boală cardiovasculară

Rezultate

Evenimente cardiovasculare

În perioada de urmărire au fost înregistrate:

• 118.266 evenimente cardiovasculare incidente

Analiza a arătat o relație clară doză–răspuns între nivelul anual al expunerii la medicamente anticolinergice și riscul de evenimente cardiovasculare.

Riscul în funcție de expunerea anuală

În modelul actualizat în timp, comparativ cu persoanele neexpuse:

• 1–89 DDD/an

  • HR = 1,16

  • IC 95%: 1,13–1,20

• 90–364 DDD/an

  • HR = 1,31

  • IC 95%: 1,28–1,34

• ≥365 DDD/an

  • HR = 1,71

  • IC 95%: 1,67–1,76

Aceasta indică o creștere progresivă a riscului odată cu acumularea expunerii medicamentoase.

Riscul pentru subtipuri de boli cardiovasculare

În grupul cu cea mai mare expunere (≥365 DDD/an), riscurile au fost:

• Insuficiență cardiacă

  • HR = 2,70

  • IC 95%: 2,57–2,84

• Aritmii cardiace

  • HR = 2,17

  • IC 95%: 2,08–2,27

• Boală arterială

  • HR = 1,48

  • IC 95%: 1,34–1,63

• Tromboembolism venos

  • HR = 1,32

  • IC 95%: 1,21–1,43

• Infarct miocardic

  • HR = 1,46

  • IC 95%: 1,37–1,55

• Boală cerebrovasculară

  • HR = 1,32

  • IC 95%: 1,25–1,39

Asocierile au fost consistente în analizele pe subgrupuri și în analizele de sensibilitate.

Interpretarea rezultatelor

Autorii sugerează că medicamentele anticolinergice ar putea influența sistemul nervos parasimpatic, ceea ce poate afecta reglarea cardiovasculară pe termen lung.

Rezultatele indică faptul că povara cumulativă a acestor medicamente poate avea efecte cardiovasculare persistente, nu doar efecte acute.

Totuși, studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație cauzală directă. Alte variabile, precum bolile de bază pentru care sunt prescrise aceste medicamente, pot contribui la riscul observat.

Concluzii

Expunerea cumulativă la medicamente cu efect anticolinergic este asociată cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici. Asocierea prezintă un gradient doză–răspuns clar, iar cele mai puternice legături au fost observate pentru insuficiența cardiacă și aritmii.

Rezultatele subliniază importanța:

• monitorizării poverii anticolinergice totale

• revizuirii periodice a medicației la pacienții vârstnici

• evaluării riscului cardiovascular în contextul polimedicației