Meditația poate influența microbiomul intestinal

Cohortă Nivel 6 — Cohortă retrospectivă
©

Autor: Racheriu Dragoș 318 vizite

ȚaraChina
SpecialitateGastroenterologie

Prezentare

Studiul comparativ publicat în revista General Psychiatry sugerează că meditația profundă practicată pe termen lung poate ajuta la reglementarea microbiomului intestinal și la reducerea riscului de probleme de sănătate fizică și mentală.
Microbii intestinali identificați în cadrul unui grup de monahi budiști tibetani diferă substanțial de cei ai vecinilor lor laici și au fost asociați cu un risc mai scăzut de anxietate, depresie și boală cardiovasculară.


Cercetările arată că microbiomul intestinal poate afecta starea de spirit și comportamentul prin intermediul axului creier-intestin. Acest mecanism include răspunsul imun al organismului, semnalizarea hormonală, răspunsul la stres și nervul vag – principala componentă a sistemului nervos parasimpatic, care supervizează o varietate de funcții corporale esențiale.

Importanța grupului și a designului de probe constă în faptul că acești monahi tibetani pot servi ca reprezentanți ai unor meditații mai profunde. Deși numărul de probe este mic, acestea sunt rare din cauza locației geografice.

Meditația este tot mai des utilizată pentru a trata tulburările de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, abuzul de substanțe, stresul traumatic și tulburările alimentare, precum și durerea cronică.
Totuși, nu este clar dacă aceasta ar putea modifica compoziția microbiomului intestinal, afirmă cercetătorii.
În scopul de a afla, cercetătorii au analizat probe de materii fecale și sânge de la 37 de monahi budiști tibetani din trei temple și 19 rezidenți laici din zonele învecinate.

Meditația budistă tibetană provine din vechiul sistem medical indian cunoscut sub numele de Ayurveda și reprezintă o formă de antrenament psihologic, explică cercetătorii. Monahii din acest studiu au practicat-o cel puțin 2 ore pe zi, timp de 3 până la 30 de ani.
Niciunul dintre participanți nu a utilizat agenți care pot modifica volumul și diversitatea microbilor intestinali: antibiotice, probiotice, prebiotice sau medicamente antifungice în ultimele 3 luni. Ambele grupuri au fost echilibrate din punct de vedere al vârstei, tensiunii arteriale, frecvenței cardiace și dietei.

Rezultatele analizei microbiomului


  • Analiza probelor de materii fecale a relevat diferențe semnificative în diversitatea și volumul microbilor între monahi și vecinii lor laici.
  • Speciile Bacteroidetes și Firmicutes erau dominante în ambele grupuri, așa cum era de așteptat.
  • Bacteroidetes au fost semnificativ îmbogățite în probele de materii fecale ale monahilor (29% față de 4%), care conțineau, de asemenea, o cantitate abundentă de Prevotella (42% față de 6%) și un volum mare de Megamonas și Faecalibacterium.

"Colectiv, mai multe bacterii îmbogățite în grupul de meditație au fost asociate cu ameliorarea bolilor mentale, sugerând că meditația poate influența anumite bacterii care pot avea un rol în sănătatea mintală", scriu cercetătorii. Acestea includ speciile Prevotella, Bacteroidetes, Megamonas și Faecalibacterium, conform cercetărilor publicate anterior.

Cercetătorii au aplicat apoi o tehnică analitică avansată pentru a prezice care procese chimice ar putea fi influențate de microbi. Acest lucru a indicat că mai multe căi antiinflamatoare protectoare, în plus față de metabolism – conversia hranei în energie – au fost îmbunătățite la persoanele care meditau.

În final, analiza probelor de sânge a arătat că nivelurile de agenți asociați cu un risc crescut de boală cardiovasculară, inclusiv colesterolul total și apolipoproteina B, erau semnificativ mai scăzute la monahi decât la vecinii lor laici.

Studiul comparativ este observațional și numărul de participanți a fost mic, toți fiind bărbați și locuind la altitudine înaltă, ceea ce face dificilă formularea unor concluzii ferme sau generale.
Implicațiile pentru sănătate pot fi invocate doar din cercetările publicate anterior. Cu toate acestea, pe baza rezultatelor lor, cercetătorii sugerează că rolul meditației în prevenirea sau tratarea bolilor psihosomatice merită o cercetare suplimentară.

Detalii studiu

Participanți
56
Durată
3-30 ani (practică)
Intervenție
Meditație budistă tibetană practicată cel puțin 2 ore pe zi, timp de 3 până la 30 de ani.
Populație
37 de monahi budiști tibetani și 19 rezidenți laici din zone învecinate.
Endpoint primar
Compoziția și diversitatea microbiomului intestinal analizate prin probe de materii fecale.
Efect principal
Îmbogățirea speciilor Bacteroidetes, Prevotella, Megamonas și Faecalibacterium și reducerea markerilor de risc cardiovascular.

Concluzii

Meditația poate influența compoziția microbiomului intestinal, sugerând un mecanism potențial pentru beneficiile sale asupra sănătății mintale și cardiovasculare.

Limitări

Studiu observațional cu număr mic de participanți, toți bărbați, locuind la altitudine înaltă.

Recomandări clinice

Rolul meditației în prevenirea sau tratarea bolilor psihosomatice merită investigații suplimentare.

Referințe

BMJ Sun, Y., et al. (2023) Alteration of faecal microbiota balance related to long-term deep meditation. General Psychiatry. https://gpsych.bmj.com/content/36/1/e100893
Programari cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.