Utilizatorii de Instagram - dependență sau obicei?

Un studiu realizat în Statele Unite și publicat în Scientific Reports la data de 27 noiembrie 2025 a analizat relația dintre percepția dependenței de Instagram și comportamentul real asociat utilizării platformei. Concluzia principală arată că majoritatea utilizatorilor nu prezintă simptome compatibile cu dependența, iar folosirea excesivă este, în realitate, determinată în principal de obișnuință, nu de un mecanism adictiv veritabil.

Context

Termenul dependență a fost tradițional definit în context medical printr-un set de manifestări precum dificultatea de a controla utilizarea, apariția dorinței compulsive, simptome de sevraj în absența expunerii la stimul și persistența comportamentului în ciuda efectelor negative. În ultimii ani, mediul digital – în special platformele sociale – a devenit frecvent asociat, inclusiv în presa generalistă, cu ideea de dependență. Acest cadru conceptual poate influența modul în care utilizatorii se raportează la propriile obiceiuri, dar fără întotdeauna o bază clinică.

Studiul recent publicat explorează un fenomen adesea discutat, dar rar cuantificat: diferența dintre percepția subiectivă a dependenței de social media și prevalența reală a comportamentului adictiv în rândul utilizatorilor.

Despre studiu

Cercetarea, realizată de Ian Anderson și Wendy Wood, s-a bazat pe trei direcții principale:

• Evaluarea percepției de dependență la utilizatorii de Instagram.
  În prima etapă, au fost incluși 380 de utilizatori americani de Instagram, cu o distribuție egală pe sexe (50% femei) și o vârstă medie de 44 de ani. Participanții au descris cât de dependenți se considerau și au fost evaluați pentru simptome compatibile cu o dependență digitală.

  Rezultatul numeric relevant:
  18% dintre participanți au fost cel puțin parțial de acord că sunt dependenți de Instagram, însă doar 2% au prezentat simptome obiective care indicau risc potențial de dependență.
  Doar 5% au afirmat în mod clar că se consideră dependenți.

• Analiza discursului mediatic despre dependența de social media.
  Autorii au examinat articole din presa americană publicate între noiembrie 2021 și noiembrie 2024. Au fost identificate:

  • 4.383 articole care au folosit expresia „social media addiction”

  • doar 50 de articole în care a fost menționată sintagma „social media habit”

  Acest dezechilibru sugerează o tendință clară a spațiului mediatic de a încadra folosirea frecventă a rețelelor sociale drept dependență, nu drept obișnuință.

• Efectele psihologice ale încadrării comportamentului ca „dependență”.
  A doua cohortă analizată a fost formată din 824 de utilizatori americani de Instagram. Participanții au fost expuși la mesaje care descriau utilizarea platformei fie ca dependență, fie ca obicei.

  Concluziile acestei etape arată că eticheta dependență a fost asociată cu:

  • scăderea percepției controlului asupra utilizării proprii

  • atribuirea unei vinovății mai mari atât propriei persoane, cât și platformei

  • percepție accentuată a lipsei de autonomie digitală

Rezultate

Studiul indică faptul că mulți utilizatori tind să supraestimeze nivelul propriei dependențe de Instagram, însă datele obiective arată că doar o proporție foarte scăzută prezintă criterii ce pot sugera un risc real. Distanța majoră dintre autoevaluare (18%) și criterii obiective (2%) este una dintre cele mai semnificative concluzii.

Expunerea repetată în mass-media a termenului „dependență de social media” poate alimenta percepția colectivă că utilizarea frecventă este intrinsec patologică. Rezultatele sugerează că un limbaj mai precis – rezervând termenul dependență pentru situațiile în care există dovezi clinice – ar putea reduce distorsiunile percepției publice și ar putea sprijini dezvoltarea unor strategii de folosire mai conștientă și responsabilă a platformelor.