Anevrismul disecant al aortei

Anevrismul disecant al aortei se dezvolta ca un hematom intramural al peretelui aortic. Hematomul produce disectia tunicii medii a aortei incepand cu aorta ascendenta si - ca urmare a presiunii curentului sanguin - clivarea progreseaza pana la aorta abdominala.

Hematomul intramural determina ruptura intimei subiacente si incepe disectia stratului mijlociu al aortei. In unele cazuri se observa si ruptura secundara, distala, a intimei, pe unde curentul de sange care a disecat patrunde din nou in lumenul arterei. Tunelul nou-format se poate epiteliza si sangele circula printr-un traseu dublu „in teava de pusca”. In acest caz ca si in situatia in care disectia este oprita prin trombozarea tunelului, prognosticul este mai favorabil.

Factorul determinant in aparitia anevrismului disecant al aortei il constituie necroza chistica a mediei arteriale. Mult mai rar, substratul morfologic este reprezentat de aorta luetica sau ateroscleroza.

Necroza chistica a mediei arteriale

Frecventa acestei leziuni degenerative a mediei creste cu varsta si este maxima la nivelul aortei ascendente. Hipertensiunea arteriala este un factor important in producerea nevrozei chistice a mediei si a anevrismului disecant. Modificarile degenerativeale mediei arteriale la bolnavii cu sindrom Marfan si sindrom Ehlers-Danlos se datoreaza deficientelor constitutionale ale tesutului conjunctiv.

Simptomatologie

Semnul dominant este durerea. O caracteristica a durerii este severitatea extrema (durere terifianta), cu instalare brusca, atingand intensitatea maxima de la inceput. Prin aceasta se deosebeste de durerea din infarctul miocardic, care creste in intensitate dupa debut. Durerea este resimtita de bolnav retrosternal, apoi migreaza pe traiectul aortei catre toracele posterior, in regiunea lombara, in abdomen. Intr-un numar restrans de cazuri (sub 10%), anevrismul disecant al aortei se instaleaza fara a fi insotit de durere.

In timpul disectiei anevrismale poate aparea hipotensiune arteriala. Durerea coincide adesea cu instalarea unui suflu diastolic de insuficienta aortica. Cel mai frecvent se observa discrepanta dintre puls si cifrele tensiunii arteriale intre cele doua brate. Alteori survin semne de ischemie miocardica (prin extinderea procesului disecant la coronare), tulburari ale starii de constienta, convulsii, hemiplegie (prin extindere la carotide), hematurie sau simptome intestinale (prin extindere la ramurile aortei abdominale).

Diagnostic

Examenul radiologic ajuta uneori diagnosticul, prin evidentierea maririi progresive a umbrei aortice sau a unui dublu contur aortic.

Evolutie

Aproximativ 50% din bolnavi mor in faza acuta, iar dintre supravietuitori majoritatea sfarsesc prin ruptura aortei sau alte complicatii in primul an de la debut.

Tratamentul

In faza acuta se trateaza hipertensiunea arteriala, dar si la bolnavii normotensivi este indicata administrarea de Reserpina, Guanetidina sau Propranolol pentru a diminua presiunea de ejectie a ventriculului, urmat de tratamentul chirurgical.