Bondingul dentar

Conceptul de „bonding dentar”

Termenul de „bonding” este un termen impropriu, deoarece se aplica unui proces si nu unui produs (bonding in trad: adeziune).

Bondingul dentar este procesul prin care se aplica pe smaltul dintelui un acid diluat cu scopul de a rezulta o suprafata poroasa ce va fi acoperita cu un lichid plastic, care intarit cu o lumina speciala (ultraviolete sau laser), adera mecanic la suprafata dintelui. Prin repetarea acestui proces se obtine un strat de material plastic durabil- rasini compozite- ce reda forma si culoarea naturala a dintelui.

Termenul este folosit in estetica dentara pentru a descrie acest proces de adeziune (fixare) permanenta a unor compozite pe suprafata dintelui cu ajutorul unei lumini curante. Apoi acestea sunt modelate, slefuite si lustruite pentru a capata aspectul unui dinte natural.

Bondingul se regaseste si in alte procedee ale esteticii si restaurarii dentare, si reprezinta procesul de fixare (aderenta) a unor restaurari ce au fost confectionate intr-un laborator de tehnica dentara (coroana dentara, punte, fateta de portelan, inlay, onlay).

Utilizare

Bondingul dentar reprezinta o optiune buna pentru:

• a repara dintii afectati de carii (si astfel rasinile de compizte sunt utilizate pentru a umple cavitatile formate de carii);
• a repara dinti fisurati, fracturati, crapati;
• a imbunatati aspectul unor discromii dentare;
• pentru a reduce (elimina) spatiile dintre dinti;
• pentru a mari lungimea dintilor;
• pentru a modifica forma dintilor;
• a proteja portiunile epxuse ale radacinilor dintilor, in urma retractiei gingiei;
• ca alternativa estetica pentru obturatiile de amalgam;

Longevitate

Spre deosebire de obturatiile de amalgam (7 ani), compozitele utilizate in bonding garanteaza o longevitate de la 7-11 ani (cu respectarea indicatiilor medicului si a unei igiene orale correspunzatoare).

Tipuri de „bonding”

In functie de marimea suprafetei care necesita corectie exista doua tipuri de bonding dentar:

Destinat unor mici imperfectiuni ale dintilor.
Acesta se realizeaza in cadrul unei singure sedinte stomatologice. Este adecvat in cazul unor carii mici sau pentru imperfectiuni minore ale dintilor din fata.

Destinat unor corectii majore.
Bondingul aglutinant
In acest caz, diverse tipuri de obturatii si restaurari dentare sunt create in cadrul unui laborator, conform unui mulaj (coroane dentare ce nu contin particule metalice, incrustatii dentare) si apoi acestea sunt lipite prin procesul de bonding de suprafata dintelui (in cadrul celei de-a doua sedinte).
Acest tip de bonding dentar este mult mai apreciat de pacienti deoarece ofera dintilor un aspect natural, este mai durabil si rezistent la pete.

In functie de etapele de desfasurare ale procesului, bondingul dentar se imparte in doua categorii:

1. Bondingul dentar direct.

Reprezinta o dovada de maiestrie si abilitati profesioniste din partea medicului dentist, deoarece el este singurul personaj implicat in procesul de remodelare si reconturare a dintelui si trebuie sa realizeze o plasare si fixare precisa a materialului de obturatie.
Pentru a putea realiza acest tip de ortodontie instantanee, materialul compozit (un amestec plastic de culoarea dintelui, umplut cu sticla -dioxid de siliciu) este fixat („bonded”) pe suprafata frontala a dintelui, apoi sculptat cu o freza speciala, slefuit si in cele din urma modelat oferind o noua pozitie si estetica dintelui.
Rezultatul acestei aditii de compozite este denumit de medicul dentist fateta directa, fateta de plastic, restaurare compozita directa, fateta compozita directa.
Nu este necesara realizarea unui mulaj in prealabil.

2. Bondingul dentar indirect (fatetele traditionale)

In acest caz partea artistica a restaurarii este efectuata de catre tehnicianul laboratorului dentar iar apoi este fixata („bonded”) de dinti de medicul dentist. Acesta pregateste dintele astfel incat fateta (sau plomba, in cazul dintilor din spate) confectionata, ce urmeaza sa fie cimentata in spatiul de obturatie sa fie inserata fara impedimente. Dupa efectuarea acestei prelucrari, un mulaj (replica exacta) va fi trimis la laborator pentru a crea fateta.

Diferentele dintre bondingul direct si cel indirect

• restaurarile indirecte sunt in general confectionate din portelan, material mai dur, mai rezistent decat compozitele (bonding direct);
• compozitele sunt mai susceptibile uzurii decat portelanul; restaurarile bondingului indirect au avantajul de a rezista uzurii in special in cazul dintilor din spate;
• restaurarile din portelan sunt mai fragile, casante;
• bondingul direct poate determina aparitia unei zone periferice ascutite (in varful dintelui) ce se poate desprinde in 3-5 ani provocand discromii si fisuri;
• diferenta de cost (datorita mateialelor folosite si costurilor de laborator suplimentare);

Majoritatea medicilor dentisti prefera fatetele de portelan, bondingului direct deoarece nu multi stapanesc aceasta tehnica de remodelare si reconturare manuala si datorita unui consum excesiv de timp. Si cum timpul inseamna bani, ar insemna ca tarifele percepute pentru aceste servicii sa fie atat de mari, incat fatetel de portelan ar deveni o optiune mai avantajoasa.

Avantajele bondingului dentar

• o estetica mult imbunatatita fata de obturatiile din amalgam: un aspect natural;
• spre deosebire de plombele „argintii” sau de metal pretios, compozitele se dilata la fel cu dintele, evitand pericolul producerii de fracturi;
• asigura suport structural dintelui;
• in comparatie cu alte metode de restaurare (punti, fatete, coroane), bondingul este o optiune avantajoasa ca si cost si rapida;
• avand in vedere ca acest proces nu implica nici o interventie chirurgicala sau freza, nu provoaca durere si nici nu necesita anestezie (decat in cazul obturatiilor la dintii din spate).

Dezavantaje

• desi materialele utilizate sunt intr-o oarecare masura rezistente la aparitia petelor, nu au aceeasi eficienta precum coroanele dentare;
• nu sunt la fel de durabile, longevive precum coroanele sau fatele dentare;
• nu este recomandat in restaurarea dintilor din spate;
• nu este recomandat in cazul unor cavitati majore provocate de carii (preferabil utilizarea altor metode de restaurare dentara);
• fatetele directe sunt mult predispuse uzurii fata de alte restaurari;
• Fatele directe sunt mult mai susceptibile unor accidente (ca: fisuri, fracturi) ceea ce implica tratament aditional. Astfel incat desi pare cea mai vantajoasa optiune de restaurare, pe termen lung poate atrage costuri suplimentare.

Limitarile bondingului dentar ii determina pe medicii dentisti sa considere aceasta optiune doar una temporara, potrivita doar pentru modificari cosmetice si pentru corectii ale dintilor supusi unei presiuni minime de ocluzie (exemplu: dintii din fata).

Intretinerea danturii in urma bondingului

Alimentele ce pot pata dintii naturali, afecteaza in acelasi mod si materialele compozite. Astfel ca, pentru a minimaliza acest efect, este esential sa se respecte regulile de igiena de prevenire a discromiilor dentare.
In plus trebuie sa realizati un periaj profesionist regulat.
Datorita caracterului usor casabil al materialelor de adeziune, este important sa evitati sa muscati din alimente (obiecte) dure.