Botulism

Autor: ROmedic

Botulism

Botulismul este o boala infectioasa neurotoxica, paralitica si extrem de severa, ce debuteaza prin afectarea nervilor cranieni si a ulterior a celor rahidieni (nervii maduvei spinarii). Boala este produsa de bacilul (bacterie in forma de bastonas) Clostridium Botulinum, care secreta o neurotoxina de origine proteica foarte puternica. Toxina botulinica este cea mai puternica dintre toxinele cunoscute in practica medicala.

 

In functie de modalitatea de infectare, cazurile de botulism pot fi impartite in patru categorii clinice:

  • botulismul alimentar: pacientul ingera alimente contaminate cu toxina botulinica.
  • botulismul ranilor: toxina ajunge in organism de la nivelul plagilor murdare, contaminate cu bacil.
  • botulismul sugarilor: apre prin ingestia sporilor bacilului, care vor germina in intestin.
  • tipul nedeterminat de botulism: apare atat la copii cat si la adulti, prin ingerarea agentului patogen.

 

Clostridium Botulinum este un bacil anaerob, gram-pozitiv, capabil de a forma spori (forma de rezistenta a bacilului intr-un mediu ostil). Este raspandit peste tot in sol si in mediul acvatic, fiind capabil de a elabora cea mai puternica exotoxina cunoscuta pana in prezent.


Exista mai multe tipuri de bacili botulinici, notati cu litere de la A la G, in functie de natura toxinei eliberate. Sporii sunt rezistenti in mediul extern si cu greu pot fi distrusi prin fierbere. Anumite tulpini ce Clostridium pot altera alimentele pe care le contamineaza, datorita activitatii enzimatice proteolitice.


Patogenie

Poarta de patrundere a infectiei este cea digestiva (prin alimente contaminate) sau prin solutii de continuitate (plagi). In conditii de anaerobioza (lipsa aerului), sporul germineaza, se transforma in bacil activ si incepe productia intensa de neurotoxina. Neurotoxina patrunsa in circulatie va fi transportata catre terminatiile nervoase periferice, fara a afecta insa sistemul nervos central.


Toxina se leaga la nivelul structurilor nervoase presinaptice, patrunde in celula si perturba mecanismul de eliberare la nivel sinaptic a neurotrasmitatorului acetilcolina. Terminatiile nervoase astfel afectate sunt compromise ireversibil; pentru vindecare e nevoie de formarea unor terminatii nervoase noi.


Pentru a distruge toxina, alimentele trebuiesc corect si indelung preparate termic; este inactivata prin expunere la o temperatula de aproximativ 100 grade Celsius, timp de cel putin 10 minute. Sporii pot fi ditrusi doar prin autoclavare (expunerea la caldura umeda, cu vapori aflati sub presiune).


Boala se manifesta pe intreg mapamondul, fiind asociata mai ales cu consumul de alimente pregatite in gospodarie (conserve de legume si carne), incorect sterilizate; fiind o bacterie anaeroba, in lipsa aerului, in aceste conserve inchise, sporul va forma bacteria care va produce neurotoxina.


Fiind o infectie cu transmitere alimentara, se va acorda o atentie deosebita modului de conservare al alimentelor care pot fi contaminate cu spori; conservarea casnica nu distruge sporii, insa distruge alte bacterii care in mod normal ar impiedica dezvoltarea bacilului. De asemenea, se recomanda ca inainte de servire, alimentele sa fie incalzite la o temperatura suficient de mare, care sa permita neutralizarea toxinei.

Manifestari si forme clinice in botulism

1. Botulismul alimentar

Apare prin consumul de alimente contaminate cu toxina sau prin ingestia de spori care vor gemina si vor produce toxina. Formele usoare nu necesita internare, insa formele grave pot conduce la deces in 24 de ore. Perioada de incubatie variaza functie de doza de toxina ajunsa in intestin, de la cateva ore la cateva zile. Se manifesta prin paralizie musculara simetrica si descendenta, care in final conduce la insuficienta respiratorie, stop cardiac si exitus (moarte).

Initial sunt afectati nervii cranieni (cu tulburari neurologice), apoi paralizia progreseaza rapid, extinzandu-se la nivelul gatului, bratelor, toracelui si membrelor inferioare. Paralizia progresiva va fi insotita de greta, varsaturi si dureri abdominale, ameteala, tulburari de vedere si uscaciunea gurii. Pupila va fi dilatata sau fixa, iar reflexele osteotendinoase diminuate ca amplitudine.

De asemenea, apare ocluzia intestinala paralitica (oprirea tranzitului intestinal pentru gaze si alimente datorita paraliziei musculaturii digestive), constipatie severa si retentie de urina (imposibilitatea de a mictiona). Pacientul nu prezinta febra iar starea de constienta este pastrata.

2. Botulismul plagilor

Apare atunci cand o plaga este contamianta cu spori ai bacilului botulinic, care vor gemina si vor forma forma vegetativa de bacil producatoare de neurotoxina. Aceasta forma de botulism este mai rar intalnita, are o perioada de incubatie mai mare decat botulismul alimentar si nu se va insoti de  simptomatologie gastrointestinala. Plagile murdare, contaminate cu pamant, de aspect benign prezint risc crescut pentru aparitia bolii.

Botulismul plagilor este produs de tipul A de neurotoxina. Initial paralizia se manifesta local, la nivelul membrului traumatizat si ulterior se generalizeaza.

3. Botulismul sugarilor

Sporii ajung in intestin prin alimente, unde vor germina si vor produce neurotoxina, care ulterior va fi absorbita in circulatia sistemica. Botulismul sugarilor este cea mai frecventa forma de boala intalnita la om. Gravitatea afectiunii variaza in limite largi, de la formele usoare, pana la formele foarte severe insotite de moarte subita.

Se recomanda excluderea mierii de albine din alimentatia sugarilor, in primul an de viata, deoarece aceasta poate fi contaminata cu sporii bacilului. Cele mai multe cazuri au fost semnalate la copii cu varste sub 6 luni; odata cu dezvoltarea florei intestinale normale, scade si riscul de imbolnavire.

4. Tipul nedeterminat de botulism

Este o forma de boala asemanatoare cu botulismul sugarului, fara a implica alimentele specifice cunoscute in epidemiologie. Toxina si bacilul pot fi identificate in materiile fecale o lunga perioada de timp; sporii pot fi gasiti si in anumite alimente suspectate ca fiind sursa de infectie. Interventiile chirurgicale pe abdomen deschis favorizeaza ajungere sporilor in intestin. In foarte multe cazuri de boala nu poate fi identificata sursa infectiei.

Diagnostic

Pacientul cu botulism prezinta istoric de consum de alimente potential contaminate. Clinic el este afebril, paralizia este simetrica si cu evolutie descendeta iar functia psihica nu este alterata.


Diagnostic diferential - exista o serie de afectiuni care pot mima diagnosticul de botulism:


Toxina poate fi identificata in ser (botulismul alimentar) insa testul este adesea negativ in botulismul plagilor si cel al sugarilor. De asemenea, diagnosticul poate fi pus prin indentificarea toxine sau a bacteriei in materiile fecale sau lichidul de varsatura. Se pot realiza culturi pe medii anaerobe, din plagile suspectate a fi contaminate cu bacil.


La analizele biochimice, numarul de leucocite si VSH-ul sunt normale.

Tratament si prognostic

Botulismul se considera a fi urgenta medicala; pacientul va fi internat in spital si monitorizat cardio-respirator. La nevoie va fi intubat si va fi trecut pe ventilatie mecanica asistata, daca paralizia progreseaza rapid.


Vom urmari indepartarea rapida a toxinei din tubul digestiv, prin:

  • spalatura gastrica
  • administrarea de emetice si purgative (daca nu exista ocluzie paralitica a intestinului).


Dupa elucidarea diagnosticului, antotixina (serul imun) se va administra cat mai rapid, pe cale parenterala (intra venos). Pacientul trebuie testat pentru a nu fi sensibil la serul de cal, deoarece exista risc de soc anafilactic; in caz de alergie, pacientii vor fi desensibilizati. Rolul antibioticelor nu este bine definit in cadrul terapiei antiinfectioase bacilare; totusi, vom avea in vedere profilaxia infectiilor pulmonare (aparute prin aspiratie).


In botulismul plagilor se poate administra ser imun; plaga va fi toaletata si debridata; vom utiliza penicilina pentru combaterea bacilului botulinic din plaga.


In cele mai multe cazuri prognosticul este rezervat; severitatea bolii depinde de cantitatea de toxina ajunsa in circulatia sistemica si de rapiditatea cu care se instateaza paralizia (cu cat mai repede, cu atat mai grav). O treime din cazuri se finalizeaza cu moartea pacientului. Boala poate lasa sechele care se remit complet, la un an dupa vindecare.

Terapia medicala cu toxina botulinica

Desi considerata a fi foarte periculoasa atunci cand determina aparitia botulismului, aceasta toxina si-a gasit aplicabilitate in domeniu medical; la baza utilizarii ei in clinica sta proprietatea de a produce  paralizie musculara. Toxina botulinica este utilizata in tratamentul strabismului (o deviere a axelor celor doi globi oculari), a blefarospasmului si al altor tipuri de distonii (afectiuni insotite de tulburari ale tonusului muscular); toxina si-a dovedit eficienta si, utilizata rational, nu este periculoasa. De asemenea, este utilizata in chirurgia plastica ca remediu impotriva ridurilor, aplicata prin injectare locala. Recent au fost dezvoltate produse cosmetice pe baza de toxina botulinica cu aplicare tegumentara.


Data actualizare: 12-03-2014 | creare: 19-01-2009 | Vizite: 26852

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK