Prurigo actinic

Prurigo actinic este o eruptie cutanata nodulara sau papuloasa, pruriginoasa indusa de expunerea la soare. Este o reactie cronica anormala la soare. Leziunile apar la citeva ore sau zile de la expunerea la soare, invers fata de cele din urticaria solara, in care leziunile pielii apar la citeva minute de la expunerea la ultraviolete A. Este asociata cu cheilita si conjunctivita.

Cauze si factori de risc

Nu se cunoaste nici un fotosensibilizant local sau sistemic la pacientii cu prurigo actinic, iar o hipersensibilitate implicind imunoglobulina E nu a fost demonstrata. Prurigo actinic are multe caracteristici cu o reactie de hipersensibilitate de tip IV. Leziunile cutanate asociate cu prurigo actinic sunt infiltrate cu limfocite T, cele mai multe CD4. Prurigo actinic intra in categoria bolilor autoimune. Nu este clar antigenul care provoaca reactia inflamatorie, dar se considera ca o proteina epidermica este transformata de expunerea la UV.
UV-A si UV-B par a fi agentii provocatori principali. Aceasta observatie fiind sustinuta de faptul ca majoritatea pacientilor se amelioreaza cind evita expunerea la soare.

Semne si simptome

Prurigo actinic este caracterizat de o eruptie nodulara, papulara cu escoriatii, intens pruriginoasa cu durata mai lunga decit urticaria solara. Poate afecta orice zona expusa la soare. Pacientii raporteaza debutul sau accerbarea primavara sau vara, dar multi au simptome clinice care persista si in timpul toamnei sau iernii. La 65% dintre pacienti sunt afectate buzele iar la 10% acestea sunt singurele zone implicate. La 45% dintre pacienti conjunctivele sunt afectate.

Leziunile sunt papule eritematoase, apar izolate sau in grupuri pruriginoase si pot forma placi mari. Leziunile au o crusta serosangvinolenta si datorita scarpinatului cronic, lichenificarea poate fi observata. Scarpinatul cronic pe fata poate produce pseudoalopecia sprincenelor.
Dermatita este in general diseminata, bilaterala si simetrica. Afecteaza zonele expuse la soare, cum sunt obrajii, partile laterale ale nasului, fruntea, barbia, lobii urechilor, decolteul, suprafetele extensoare ale bratelor si antebratelor si fata dorsala a miinilor. In boala severa de lunga durata, leziunile pot fi vazute si in zonele acoperite de haine, desi infrecvent.

Afectarea conjunctivelor este manifestata prin hiperemie, pigmentare maro, fotofobie, epifora si formare de pseudopterigium. Aceste elemente sunt prezente la 45% dintre pacienti. Leziunile buzelor sunt manifestate prin cheilita si prurit, edem, descuamare, fisuri, cruste si ulceratie. Aceste elemente se regasesc la 70% dintre pacienti. Cind pielea de pe nas nu este afectata, diagnosticul este mai probabil de dermatita atopica decit prurigo actinic.

Diagnostic

Prurigo actinic nu este o boala sistemica si nu apar rezultate anormale la testele de rutina de laborator. Testele de laborator sunt efectuate pentru a exclude boala sistemica cu fotosensibilitate, cum este lupusul eritematos. Nivelul de anticorpi anti-Ro, anti-La si porfirinici sunt in limita normalului. Studiile de imunofluorescenta directa sunt negative.

Testarea pentru fotodermatoze; leziunile pot fi reproduce pe pielea sanatoasa cind este iradiata cu lumina solara in 75% din cazuri. Aparitia tardiva la 4-7 zile a leziunilor confirma leziunile induse. Un rezultat negativ al testarii nu exclude diagnosticul.

Examenul histologic arata acantoza, spongioza usoara, edemul laminei proprii, infiltrate limfocitar dens in banda si ocazional foliculi limfocitari. Ultimul element este mai frecvent in mucoase, buze si conjunctive. Eozinofilele abundente sunt prezente. Conjunctivele afectate prezinta hiperplazie epiteliala alternind cu atrofie. Vacuolizarea stratului bazal si capilarele dilatate in derm sunt observate.

Tratament

Tratamentul farmacologic se face de electie cu thalidomida. Studiile arata ca acest medicament moduleaza supresia TNF alfa. Thalidomida poate fi gradat redusa si reintrodusa in caz de recadere. Femeile fertile trebuie sa foloseasca contraceptie datorita potentialului teratogenic al thalidomidei. In unele cazuri steroizii topici sau imunosupresoarele sunt indicate, mai ales in cazurile acute exacerbate. Cind leziunile se remit trebuie folosite creme cu protectie solara.

Alte medicamente frecvent folosite cu rezultate moderate, datorita actiunii lor antiinflamatorii sunt antimalaricele si pentoxifilina, desi acestea sunt mai utile ca topice. Simptomele localizate cum sunt cele ocular sunt controlate cu succes cu terapia sistemica cu ciclosporina 2%. Rezultate mai putin favorabile sunt obtinute cu antihistaminice, betacaroteni si terapia PUVA. Daca apar complicatii (infectie secundara, eczema), pacientii pot fi tratati cu antibiotice orale sau solutie Burow topica.