Infecții asociate cu leziuni crustoase

Pe suprafața pielii pot fi întâlnite numeroase leziuni, ele fiind expresia unei varietăți de afecțiuni infecțioase și non-infecțioase, cutanate sau noncutanate. O categorie particulară de leziuni primare ale pielii sunt crustele. Crustele sunt colecții amestecate de puroi uscat, ser și sânge.


Leziunile crustoase pot apărea în cadrul a numeroase afecțiuni și pot fi însoțite de numeroase alte manifestări clinice, în funcție de boala de fond.
Pe lângă aspectul inestetic pe care îl creează, leziunile crustoase mai pot fi însoțite și de disconfort sau durere lezională și pot fi însoțite de numeroase alte semne și simptome clinice. Leziunile crustoase de pe piele pot fi, deseori, expresia unor boli de etiologie infecțioasă. Tocmai din această cauză se impune prezentarea de urgență la medic.

Care sunt însă cauzele de natură infecțioasă care pot determina apariția crustelor pe suprafața pielii? Care sunt celelalte manifestări clinice care pot însoți leziunile crustoase de pe suprafața pielii? Cum pot fi îndepărtate aceste leziuni crustoase? În acest articol vom aborda acest subiect și vom răspunde fiecărei întrebări în parte. [1], [2]

Infecții asociate cu leziuni crustoase

Principalele boli infecțioase care determină apariția crustelor pe suprafața pielii sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:


Simptomele infecțiilor asociate cu leziuni crustoase

Leziunile crustoase ale pielii pot fi însoțite de numeroase alte manifestări clinice, cutanate și noncutanate, în funcție de boala de fond. În continuare vom descrie cele mai frecvente boli infecțioase care pot determina apariția crustelor pe suprafața pielii și tabloul clinic care le caracterizează:

Impetigo

Este o boală infecțioasă și contagioasă a pielii, frecvent întâlnită la copii, apărută în urma infecției cu stafilococ sau streptococ. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția pe suprafața pielii a unor vezicule pline cu lichid, inițial de dimensiuni mai reduse, de culoare roșie, ulterior de dimensiuni mai crescute, localizate pe față în jurul nasului și a gurii, care se sparg lăsând în urmă cruste de culoare galben-maronie. Aceste leziuni ale pielii nu sunt dureroase, dar pot fi însoțite de prurit cutanat.

Dermatita seboreică

Este o boală a pielii inflamatorie cronică, în etiologia căreia sunt implicați doi agenți patogeni, Pityrosporum ovale și Malassezia furfur. Boala apare mai frecvent în zonele corpului uman cu secreție crescută de sebum (pe frunte, la nivelul scalpului, în regiunea perinazală, retroauricular, pe suprafața pleoapelor, la nivelul axilei, a feselor sau pe suprafața toracelui). Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția unor descuamări pe suprafața pielii, care în urma excesului de sebum se transformă în cruste, însoțite de eritem local, mâncărime și usturime pe suprafața pielii.

Dermatofiția sau dermatofitoza

Este o infecție fungică a pielii Tricophyton, Microspora sau Epidermophyton, cu diferite localizări (pe scalp, plante, palme, interdigital, pe față, pe gât, pe suprafața bărbii, la nivelul unghiilor, în zona inghinală, pe trunchi sau la nivelul extremitățlor), caracterizată din punct de vedere clinic prin apariția pe suprafața pielii a unor papule sau plăci eritematoase, indurate, de diferite forme și mărimi, însoțite de prurit local, durere locală, senzația de arsură locală, limfadenopatie cervicală (în forme severe) și alopecie locală, care devine scuamoasă, iar mai apoi se rupe, lăsând în urmă leziuni crustoase pe suprafața pielii.

Lichenul plan

Este o afecțiune dermatologică cronică, în a cărei etiologie se numără infecția cu diferiți agenți patogeni (anumite virusuri), care se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția pe suprafața pielii a unor leziuni papulomatoase cu diametru cuprins între 2 și 3 mm, de formă poligonală sau rotundă, de culoare roșie-violacee, care confluează formând plăci sau placarde de formă neregulată, care elimină pe suprafață un lichid albicios. Aceste placarde se pot rupe lăsând în urmă cruste de culoare alb-gălbuie. Leziunile cutanate sunt însoțite de prurit intens și constant.

Infecția cu virus Herpes simplex

Este o boală contagioasă, caracterizată din punct de evdere clinic prin apariția pe suprafața pielii a unor leziuni veziculoase, policiclice, care se pot rupe lăsând în urmă leziuni crustoase, însoțite de diferite manifestări clinice, în funcție de localizarea primară (precum durere, febră, stare generală alterată, eritem și edem local, fotofobie și hiperlăcrimare în cazul keratoconjunctivitei herpetice).

Zona zoster

Este o afecțiune dermatologică apărută în urma infecției cu virus Herpes varicelae, cu afectare neurologică, caracterizată din punct de vedere clinic prin apariția, pe traiectul nervilor senzitivi afectați, a unor vezicule, unele izolate, altele confluate, care se usucă, lăsând în urmă cruste de culoare gri-maronie. Aceste leziuni veziculo-crustoase sunt însoțite de febră, astenie, stare generală alterată, nevralgie, cefalee. [1], [2], [3], [4], [5]

Cum pot fi tratate infecțiile asociate cu leziuni crustoase

Tratamentul impetigoului constă în administrarea de antibiotice. În formele ușoare de boală, se recomandă aplicarea pe suprafața leziunilor a unguentelor cu antibiotice cu aplicare topică. În formele severe de boală se recomandă administrarea de antibiotice pe cale orală.

Tratamentul dermatitei seboreice constă, în primul rând, în administrarea, timp de câteva săptămâni, a antimicoticelor, precum Bifonazol, Octopirox, Ketoconazol, Ciclopirox sau Terbinafină. Pentru ameilirarea și combaterea eritemului tegumentar și a mâncărimii, se pot administra local creme pe baza de antiinflamatoare asemănătoarea dermatocorticoizilor, inhibitori de calcineurină (precum Pimecrolimus, Tacrolimus) sau peroxid de benzoil.

Tratamentul dermatofiției constă în administrarea locală pe suprafața leziunilor sau orală a două clase majore de medicamente antifungice: azoli (Itraconazol, Ketoconazol) și alilamine (Terbinafină, Naftifină). Combaterea durerii și a mâmcărimii locale se poate realiza prin aplicarea locală de corticosteroizi. Unguentele topice cu uree sau keratolitice pot fi, de asemenea, eficiente.

Tratamentul administrat în cazul lichenului plan poate fi oral și local. Tratamentul oral presupune administrarea de corticosteroizi (precum Prednison), antimalarice de sinteză (precum Ciclosporină), retinoizi, citostatice, Imuran, Tigason și antihistaminice (Astemizol, Loratadină, Cetirizină). Tratamentul local presupune administrarea de keratolitice, dermatocorticoizi și oxido-reductoare. Infiltrațiile intralezionale cu corticosteroizi (precum Hidrocotrizon, Volon, Diprophos) pot fi, de asemenea, eficiente.

Tratamentul infecției cu virus Herpes simplex se poate realiza oral sau local. Tratamentul local presupune utilizarea unor topice locale herpetice precum antibiotice sau antivirale cu aplicare topică (Tetraciclină, Zovirax, Aciclovir, Iododeoxiuridină), pudre cu Dermatol sau Vidarabină. Tratamentul oral presupune administrarea de antivirale (Famciclovir, Valaciclovir, Aciclovir, Idoxuridină, Vidarabină).

Tratamentul administrat în cazul zonei zoster presupune administrarea locală a pudrelor sau a cremelor antibacteriene sau antiinflamatorii. Tratamentul general presupune administrarea medicamentelor antivirale (precum Valaciclovir, Aciclovir, Brivudin, Vidarabină, Famciclovir, Foscarnet) și a interferonului alfa. [1], [2], [3], [4], [5]


Forumul Boli de piele:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  mai multe discuții din Boli de piele
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.