Amigdalectomia: când este necesară și ce presupune intervenția

Ce este amigdalectomia?

Amigdalectomia este o intervenție de chirurgie ORL ce constă în îndepărtarea amigdalelor palatine, fiind cel mai frecvent efectuată în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 1 și 18 ani. Odată cu introducerea și utilizarea pe scară largă a antibioticelor, frecvența acestei proceduri a scăzut semnificativ, multe infecții bacteriene tratându-se eficient doar cu medicamente.

De ce poate fi necesară extirparea amigdalelor?

În structura tractului aerodigestiv superior există trei grupuri de țesut limfoid cu rol esențial în apărarea imunitară: vegetațiile adenoide, amigdalele palatine și amigdalele linguale. Acestea contribuie la sinteza de limfocite și imunoglobuline. Totuși, atunci când amigdalele palatine sunt afectate patologic – cel mai adesea din cauza unor infecții bacteriene cronice – capacitatea lor de apărare este compromisă. Chiar și cu tratament adecvat, bacteriile pot persista în criptele amigdaliene, unde antibioticul nu pătrunde eficient, iar amigdalele devin un focar permanent de infecție.

Deși amigdalectomia se poate realiza la orice vârstă, este de preferat să fie efectuată după vârsta de 3 ani, moment în care sistemul imunitar este deja mai bine dezvoltat, iar riscul afectării imunității postoperatorii este redus. În ultimele patru decenii, criteriile de selecție și tehnicile chirurgicale au suferit modificări semnificative, adaptându-se noilor dovezi clinice.

Conform actualizărilor din 2011 ale ghidurilor emise de Academia Americană de Otorinolaringologie și Chirurgie Cervico-Facială (AAOHNS), indicația pentru amigdalectomie trebuie stabilită cu prudență, pe baza unor episoade documentate de amigdalită bacteriană. Astfel, nu este recomandată intervenția în cazurile cu mai puțin de 7 episoade în ultimele 12 luni, 5 episoade/an în ultimii 2 ani sau 3 episoade/an în ultimii 3 ani. Simptome precum disconfort faringian, dureri ușoare în gât sau episoade de origine virală, ameliorate cu antiinflamatoare, nu sunt suficiente pentru a susține indicația chirurgicală.

Amigdalotomia, spre deosebire de amigdalectomie, presupune reducerea parțială a volumului amigdalelor și este utilizată în special pentru a păstra funcția imunologică a acestora, oferind în același timp un pasaj faringian adecvat.

Amigdalectomia continuă să fie una dintre cele mai frecvente intervenții din sfera ORL, fiind indicată în special în cazuri de:

• angină pultacee recurentă (minimum 3 episoade/an timp de 3 ani, 4 episoade/an timp de 2 ani sau peste 5 episoade într-un an);
• flegmon periamigdalian (care se tratează prin drenajul puroiului);
• suspiciune de malignitate amigdaliană (caz în care se impune și examenul histopatologic);
• complicații sistemice ale infecției amigdaliene (reumatism articular acut, afectări cardiace, renale sau neurologice).

Amigdalita- principala cauză a extirpării amigdalelor

Amigdalita se caracterizează printr-o serie de simptome care pot varia în intensitate, în funcție de agentul infecțios și de răspunsul organismului. Printre semnele frecvente se numără:

• durere persistentă în gât;
• dificultăți sau disconfort la înghițire;
• voce răgușită sau modificată;
• halitoză (respirație neplăcut mirositoare);
• febră moderată sau înaltă;
• apariția frisoanelor;
• dureri reflexe la nivelul urechilor;
• disconfort abdominal;
• cefalee (dureri de cap);
• ganglioni limfatici cervicali inflamați și sensibili la palpare;
• amigdale inflamate, de culoare roșie, eventual mărite în volum;
• depozite albicioase sau gălbui pe amigdale – posibile acumulări purulente.

La copiii mici, amigdalita poate provoca manifestări nespecifice, precum:

• agitație sau iritabilitate crescută;
• scăderea apetitului;
• hipersalivație.

Ce cauzează amigdalita?

Amigdalele fac parte din sistemul de apărare al organismului, având rolul de a produce celule albe care luptă împotriva agenților patogeni. Ele intervin activ în protecția împotriva bacteriilor și virusurilor care pătrund prin cavitatea bucală și nazală.

Totuși, în ciuda rolului lor defensiv, amigdalele pot deveni vulnerabile în fața infecțiilor.

Amigdalita poate avea o etiologie virală sau bacteriană:

• Cauze virale – cele mai frecvente, implicând virusuri comune precum cele responsabile de răceala obișnuită;
• Cauze bacteriene – cel mai adesea, infecția cu Streptococcus pyogenes (streptococ beta-hemolitic de grup A), responsabilă de forma bacteriană a bolii.

Cum se desfășoară procedura de amigdalectomie?

Amigdalectomia, adică îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor palatine, este o procedură efectuată sub anestezie generală, indicată în cazuri bine stabilite medical. La adulți, această intervenție se impune adesea în contextul infecțiilor recurente, al amigdalitelor cronice, al complicațiilor sistemice sau al suspiciunilor de malignitate.

Înainte de intervenție, pacientul va efectua un set complet de analize de sânge și investigații preoperatorii pentru a evalua starea generală de sănătate. Medicul va analiza istoricul medical, tratamentele curente și eventualele alergii sau contraindicații. De asemenea, pacientul va primi instrucțiuni privind alimentația și consumul de lichide cu 6–8 ore înainte de operație.

Operația propriu-zisă durează, în general, între 30 și 60 de minute. Chirurgul folosește instrumente specifice pentru a exciza amigdalele, aplicând tehnici care reduc riscul de sângerare și accelerează vindecarea. Procedura se desfășoară sub supraveghere atentă a echipei de anestezie și terapie intensivă.

Te confrunți frecvent cu episoade de amigdalită sau infecții în gât care afectează calitatea vieții? Programează-te pentru o evaluare ORL la Clinica VenArt și discută cu un specialist despre opțiunea de amigdalectomie.

Sunați la 0264 439 270  pentru programări rapide.