Amnezie

©

Autor:

Amnezie

Amnezia (greceşte „ἀ” - fără şi „μνήμη” - memorie) se referă, în sensul cel mai general, la pierderea completă sau parţială a memoriei pe o durată variabilă, din diferite cauze. Fiind un simptom studiat intens de-a lungul istoriei medicale, literatura relevantă este una bogată, însă fiecare caz poate prezenta particularitatea sa, fiecare pacient poate fi amnezic „în felul său”, iar tratamentul este frecvent anevoios.

Amnezia este des întâlnită în rândul pacienţilor ce au suferit traume la nivel cranian, însă se poate regăsi şi în alte situaţii. (1)

Un aspect important de luat în considerare este acela că o persoană amnezică nu pierde de obicei simțul identității sale, precum este popularizat frecvent. Pierderea se referă strict la informații, experiențe și fapte, dar întotdeauna un astfel de pacient va fi şti „cine este”.  De asemenea, un alt element reîntâlnit frecvent este neafectarea inteligenței, atenției, capacității de judecată și de interacțiune cu mediul înconjurător. Învățarea unor noi abilități (precum o limbă străină) este de asemenea posibilă cu o oarecare dificultate. (3)

Persoanele amnezice pot conștientiza faptul că au un deficit de memorie, atâta timp cât episodul în cadrul căruia li s-a adus la cunoștere acest aspect nu este afectat. (2)

Tipuri de amnezie

Se consideră existenţa a două tipuri majore de amnezie: anterogradă și retrogradă, în funcţie de tipul memoriei afectate. Cele două tipuri nu sunt exclusive, pot exista cazuri de asociere concomitentă. Pe lângă acestea, mai putem vorbi despre o clasificare extinsă în funcţie de etiologie (cauză) sau patologia de bază ce induce amnezia. (1)

Amnezia anterogradă

Reprezintă inabilitatea de a forma noi amintiri, cele existente fiind neafectate. În acest caz, traumele componentelor neuronale par a fi cauza principală, mai exact lobul temporal medial și diencefalul medial. Aceste regiuni sunt implicate în procesul neurologic de transformare a memoriei de scurtă durată în cea de lungă durată. Din cauza pierderii structurilor neuronale, acest tip de amnezie nu poate fi tratat farmacologic (medicamentos). (4, 1)

Amnezia retrogradă

Reprezintă inabilitatea pacientului de a-și reaminti evenimente, informații, experiențe ce preced episodul amnezic. Capacitatea de a forma noi memorii este neafectată, nefiind implicate porțiunile din hipocamp anterior menționate. Aspectele generale ale unui bloc de informații sunt mai ușor de reamintit decât aspectele specifice, iar amintirile mai vechi sunt mai ușor abordate, datorită întăririi prin repetiție, decât cele noi. Acest tip de amnezie are un caracter fazic (temporar), existând posibilitatea unei recuperări complete dacă pacientul în cauză este supus unui proces de consolidare (este expus din nou stimulului ce a produs memoria în primul rând). (4, 3, 1)

Cauze

Au fost stabilite 2 categorii principale de cauze ce provoacă amnezia: organice (sau amnezii de etiologii neurologice) şi funcționale (sau amnezii psihogenice). Prima categorie se referă la distrugeri ale celulelor și legăturilor dintre acestea în cadrul proceselor cognitive, în timp ce a doua prezintă un grad mai profund de subiectivitate și specificitate a fiecărui caz în parte şi implică de obicei o afecţiune psihologică. (3, 4)

Cauze organice – amnezii neurologice

  • accidentul vascular cerebral – prin ischemia (deprivarea de oxigen) și ulterioara moarte a elementelor cerebrale;
  • encefalita – inflamații de diverse cauze, infecțioase sau nu, la nivelul encefalului;
  • encefalita paraneoplazică limbică – un caz particular produs de un proces tumoral la distanță cu manifestări la nivelul creierului;
  • neoplasme (tumori) cerebrale – prin alterarea funcţiilor fiziologice a celulelor respective;
  • boli degenerative – precum Alzheimer sau alte forme de demență;
  • consumul excesiv de alcool – conduce la o carență (deficit) de tiamină, vitamina B1; în acest caz este denumit sindromul Wernicke-Korsakoff;
  • boala celiacă – un studiu recent a arătat o legătură între intoleranța la gluten și declinul neuronal; o bună parte din pacienţii cu boală celiacă se prezintă la medic ca primă intenţie pentru amnezie, confuzie și modificări de personalitate;
  • medicamente – anumite clase, spre exemplu benzodiazepinele, au un efect pronunţat;
  • intoxicaţia cu monoxid de carbon – printr-un mecanism ischemic;
  • traume la nivelul extremităţii cefalice (capul și gâtul). (3)

Cauze funcţionale – amnezii psihogene

  • amintiri reprimate – inposibilitatea de a accesa informații referitoare la un eveniment stresant sau traumatic din cauza mecanismelor defensive psihologice; amintirea respectivă se află stocată în memoria de lungă durată a pacientului, dar acesta nu se poate folosi de ea;
  • amnezia infantilă – inabilitatea, reîntâlnită la majoritatea populației, de a stoca informații dinaintea apariției comunicării verbale; se consideră ca fiind fiziologică (normală), dar poate fi atribuită și anumitor abuzuri psihologice din timpul copilăriei, dacă aceasta prezintă o intensitate anormală;
  • amnezia de sursă – persoana în cauză nu poate explica în ce context a asimilat anumite informații, dar reține abilitatea de a se folosi de acestea;
    amnezia disociativă – un subtip foarte rar, caracterizat de episoade recurente de amnezie în cadrul cărora pacienții nu sunt capabili să-și amintească o parte sau toată istoria proprie și în plus pierd simțul propriei lor identități, evoluând spre a forma una nouă, artificială. (5, 2, 4)


Tratament

Multe cazuri de amnezie se autolimitează, se vindecă de la sine, fără a fi necesară intervenţia din exterior. (6)

În cazul în care vindecarea nu are loc, există anumite terapii prin care acești pacienți se pot adapta la pierderile de memorie. Printre acestea se numără terapia cognitivă ocupațională – o serie de memotehnici ce furnizează alternative de memorare și reamintire. Include de asemenea strategii de organizarea a informației. O alternativă o reprezintă folosirea mijloacelor tehnologice curente pentru a menține ordine în ocupațiile și obligațiile de zi cu zi. (3, 6)

Nu există tratament medicamentos pentru amnezie, însă dacă acest simptom este produs de o altă patologie, tratamentul problemei de fond poate rezolva eventualele complicații. Spre exemplu, în cadrul sindromului Wernicke-Korsakoff, cauzat de un deficit de vitamina B1, modificarea regimului alimentar produce reveniri miraculoase, asociate desigur cu tratamentul alcoolismului de bază. (6)

Indiferent de abordarea aleasă de către medic din multitudinea de opțiuni terapeutice, suportul emoțional al persoanelor din mediul pacientului prezintă un rol deosebit în reintegrarea funcțională a acestuia.

Caută un semn/simptom de boală:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.