Amnezia

Autor:

Amnezia
Amnezia este un deficit de memorie, o tulburare cantitativă a funcţiei mnezice.

Etiologie şi factori de risc

Etiologia amneziei poate fi reprezentată de leziuni la nivel cerebral sau traume psihologice.

Amnezia determinată de leziuni cerebrale mai poartă denumirea şi de amnezie neurologică sau organică şi este determinată de:
  • Accidente vasculare cerebrale;
  • Encefalită;
  • Alcoolism cronic datorit deficitului de vitamină B1, apărȃnd sindromul Wernicke-Korsakoff;
  • Tumori cerebrale localizate la nivelul ariilor ce controlează memoria;
  • Scăderea concentraţiei de oxigen (intoxicaţia cu monoxid de carbon);
  • Epilepsia;
  • Boala Alzheimer;
  • Demenţe;
  • Terapia electroconvulsivantă;
  • Benzodiazepinele.
Traumatismele cranio-cerebrale precum cele din accidentele rutiere pot determina confuzie şi amnezie, ȋnsă amnezia nu este una severă.

Amnezia psihogenică sau disociativă apare ȋn cazul unei traume sau unui şoc emoţional.

Factorii de risc pentru amnezie sunt reprezentaţi de:
  • Epilepsie;
  • Accidente vasculare cerebrale;
  • Intoxicaţia cu etanol;
  • Intervenţiile chirurgicale la nivelul creierului;
  • Traumatismul cranio-cerebral;
  • Trauma psihică.

Clasificare

Amnezia se poate clasifica astfel:

  • 1. amnezie anterogradă (de fixare): scăderea capacităţii de fixare a evenimentelor, imaginilor noi; aduce ȋn discuţie rolul atenţiei şi observaţiei; apare ȋn: confuzia mentală, sindromul Korsakov alcoolic, infarctizarea cerebrală, traumatism;
  • 2. amnezie retrogradă (de evocare): progresiv spre trecut; apare ȋn stadiul de involuţie.
  • In afazia Wernicke apare o amnezie progresivă pentru cuvinte (nume proprii, adjective, verb), de la complex la simplu;
  • 3. amnezie lacunară: hiatusul mnezic-apare ȋn: stări confuzionle, traumatisme cranio-cerebrale, echivalenţe epileptice, beţie patologică;
  • 4. amnezie tardivă (ȋntȃrziată): epilepsie, stare confuzională;
  • 5. amnezie tematică (electivă): pentru anumite evenimente, amintirea nu e distrusă, ci uitată; apare ȋn starea afectivă negativă.
  • 6. amnezia globală tranzitorie sau ictusul amnezic reprezintă pierderea bruscă, completă, de scurtă durată şi trecatoare a memoriei.
  • 7. amnezia infantilă, a copilăriei reprezintă incapacitatea unei persoane de a-şi aminti evenimente din primii ani de viaţă.
  • 8. amnezia post-hipnotică reprezintă incapacitatea unei persoane de a-şi aminti evenimentele din timpul hipnozei.

Simptomatologie

Principalele simptome ȋn amnezie sunt reprezentate de imposibilitatea de a memora noi informaţii (amnezie anterogradă) sau imposibilitatea de a-şi aminti evenimente referitoare la trecut (amnezie retrogradă).

Marea majoritate a persoanelor ce prezintă amnezie au tulburări ȋn ceea ce priveşte memoria de scurtă durată. Aceştia ȋşi vor aminti informaţii detaliate din trecut, ȋnsă nu vor putea relata lucruri simple din prezent precum ce au mȃncat la micul dejun.
Amnezia izolată nu afectează inteligenţa unei persoane, cunoştinţele generale, conştienţa, atenţia, gȃndirea, personalitatea sau identitatea.
Amnezia nu se suprapune cu demenţa. Poate fi prezentă ȋn cadrul sindromului demenţial, ȋnsă pe lȃngă amnezie se asociază şi alte tulburări precum cognitive, comportamentale, praxice.

Ȋn funcţie de etiologia amneziei, mai pot fi asociate şi alte simptome precum:
- Confabulaţia (sunt falsificări mnezice, pacientul reproduce evenimente imaginare, avȃnd certitudinea că evocă trecutul trăit);
- Tulburări neurologice precum necoordonarea mişcărilor, tremor sau convulsii;
- Confuzie sau dezorientare.

Sindromul Korsakoff-Wernicke

Este o tulburare amnestică cronică ce apare consecutiv deficitului de tiamină (vitamina B1).

Etiologia sa este reprezentată de consumul cronic de alcool, dar există şi alte cauze ce pot determina apariţia lui precum SIDA, malnutriţia, afecţiunile cronice.
Vitamina B1 are drept scop favorizarea utilizării glucozei de către creier ȋn scopul obţinerii energiei necesare funcţionării ȋn condiţii optime. Ȋn absenţa ei, creierul nu reuşeşte să obţină suficientă energie, funcţionȃnd necorespunător.
Deseori, sindromul Korsakoff-Wernicke este precedat de un episod de encefalopatie Wernicke ce apare ca o reacţie acută la deficitul de tiamină. Este o urgenţă medicală, cu risc vital, simptomatologia find reprezentată de confuzie, obnubilare, lipsa coordonării, mişcări anormale ale globilor oculari.

Simptomatologia sindromului Korsakoff-Wernicke este reprezentată de incapacitatea de a reţine informaţii noi, de a-şi aminti evenimente recente. La acestea se asociază goluri de memorie pe lungi perioade de timp. Individul pare a fi capabil să poarte ȋn mod normal o conversaţie, numai că, după un interval scurt de timp, uită faptul că acea conversaţie a avut loc. Apare frecvent şi confabulaţia

Orice persoană ce prezintă pierderi de memorie de cauză necunoscută asociate cu dezorientare sau confuzie, trebuie să se prezinte la un medic.

Complicațiile amneziei

Amnezia determina următoarele complicații:
  • Probleme la şcoală;
  • Probleme la locul de muncă;
  • Tulburări ȋn realizarea activităţilor zilnice;
  • Afectarea vieţii sociale.

Diagnostic

Stabilirea diagnosticului de amnezie presupune ȋn primul rȃnd excluderea altor cauze ale pierderilor de memorie precum Boala Alzheimer sau alte forme de demenţe, depresii, tumori cerebrale.

Examenul clinic va presupune realizarea examenului neurologic pentru verificarea reflexelor, funcţiilor analizatorilor. Se vor urmări şi alte modificări ce ar putea fi identificate ȋn cazul unei patologii cerebrale sau a sistemului nervos central.

Examenele paraclinice realizate vor presupune efectuarea de: teste cognitive, examene de laborator şi examene imagistice.

Testele cognitive vor evalua gȃndirea, memoria de scrurtă durată, de lungă durată, percepţia, atenţia.
Se vor evalua cunoştinţele generale precum nume, prenume, adresă, dar şi informaţii personale din trecut. Prin aceaste teste se va identifica gravitatea amneziei.

Examenele de laborator efectuate sunt reprezentate de exemenele uzuale precum hemoleucograma, glicemia, sumarul de urină la care se adaugă dozarea vitaminei B1, dozarea hormonilor tiroidieni, enzimele hepatice, uree, creatinină.

Testele imagistice precum CT, RMN şi encefalograma vor fi realizate pentru identificarea unor anomalii la nivelul creierului.

Diagnosticul diferenţial se face ce:
- Deliriumul;
- Amnezia disociativă;
- Tulburarea de identitate disociativă;
- Simularea;
- Tulburarea factică;
- Hipomnezia apărută consecutiv ȋnaintării ȋn vȃrstă.

Evoluţie

Ȋn funcţie de etiologia ce determină tulburarea amnestică evoluţia poate fi acută sau cronică.

Ȋn cazul leziunilor traumatice ale creierului, ictusului, expunerii la substanţe neurotoxice (monixid de carbon) sau accidentelor vasculare cerebrale, debutul este unul acut.
Consumul cronic de substanţe neurotoxice, deficienţele nutriţionale cronice determină un debut insidios.
Dacă tulburarea amnestică apară ȋn cadrul unui accident vascular cerebral, aceasta poate fi tranzitorie, recurentă, cu o durată de la cȃteva ore la cȃteva zile.
Tulburarea amnestică din contextul unui traumatism cranio-cerebral poate avea o evoluţie diferită, cu deficite mnezice foarte mari, ce pot surveni ȋn următorii 2 ani de la traumatism.
Tulburările amnestice ce survin consecutiv unei intervenţii chirurgicale sunt de obicei persistente.

Tratament

Unele forme de amnezie se vindecă de la sine, fără tratament.
În cazul necesităţii tratamentului, există puţine metode, cele mai utilizate fiind reprezentate de terapia cognitivă sau ocupaţională.

Terapia ocupaţională

Un pacient cu amnezie poate ȋnvăţa informaţii şi umple golurile de memorie prin intermediul unui terapeut ocupaţional. De asemnea, ȋn acest tip de terapie sunt inculse strategii de organizare a informaţiilor prentru a fi mai uşor de amintit şi pentru a ȋmbunătăţi limbajul şi capacitatea de a ȋnţelege.

Asistenţa tehnologică

Pentru mulţi pacienţi cu amnezie este util un dispozitiv electronic precum un smartphone. Acesta va ajuta pacientul ȋn realizarea sarcinilor de zi cu zi prin intermediul unui oragnziator electronic.

Medicaţia

Nu există medicamente utile pentru tratamentul amneziei.
Ȋn cazul sindromului Korsakoff-Wernicke ce apare datorită deficitului de tiamină, tratamentul presupune administrarea vitaminei B1 şi o alimentaţie corespunzătoare. La acestea se asociază şi ȋntreruperea consumului de alcool pentru a ȋmpiedica agravarea leziunilor deja existente.

Data actualizare: 30-10-2013 | creare: 18-02-2013 | Vizite: 8401
Bibliografie
1. Tulburările amnestice, DSM-IV, Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale, Tipografia Pegasus, pag. 172- 180;
2. http://www.mayoclinic.com/health/amnesia/DS01041;
3. http://www.alz.org/dementia/wernicke-korsakoff-syndrome-symptoms.asp
4. Amnezia, Abordarea pacientului ȋn psihiatrie, Ghid de lucrări practice, Florin Tudose, Cătălina Tudose, Editura Infomedica, 2002, pag. 61-65;

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Sănătatea creierului - cum o menținem?
  • De ce uităm?
  • Fotografiile ne pot afecta memoria
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK