Analiza numărului de limfocite ar putea ghida selecția pacienților pentru terapia CAR-T în limfomul non-Hodgkin

Un studiu realizat la Fox Chase Cancer Center și Temple Health, publicat în revista Blood și prezentat la cea de-a 67-a reuniune anuală a American Society of Hematology, a evaluat rolul numărului absolut de limfocite ca marker prognostic simplu și accesibil la pacienții cu limfom non-Hodgkin tratați prin terapie CAR-T. Cercetarea arată că atât nivelul inițial al limfocitelor, cât și viteza de creștere a acestora după terapie sunt strâns asociate cu supraviețuirea și răspunsul clinic.
Terapia cu celule T modificate genetic pentru exprimarea unui receptor antigenic himeric reprezintă una dintre cele mai importante inovații recente în tratamentul limfomului non-Hodgkin recidivat sau refractar. Deși ratele inițiale de răspuns depășesc 80%, majoritatea pacienților experimentează, în timp, progresia bolii.

În acest context, identificarea unor biomarkeri timpurii care să permită estimarea eficacității terapiei și riscului de recădere este esențială pentru optimizarea strategiilor terapeutice. Numărul absolut de limfocite, ca indicator indirect al competenței imune, a fost sugerat anterior ca posibil factor prognostic, însă datele privind dinamica sa post-terapie au fost limitate.

Despre studiu

Cercetarea a avut un design retrospectiv, unicentric și a inclus 45 de pacienți cu limfom non-Hodgkin tratați cu axicabtagene ciloleucel între 1 octombrie 2018 și 20 noiembrie 2023.

Caracteristicile principale ale cohortei au inclus:

• Vârsta mediană: 63 de ani (interval 42–80)
• Raport bărbați/femei: 0,96
• Raport limfoame cu grad înalt față de grad scăzut: 3:1

Regimurile de limfodepleție au variat:

• Fludarabină–ciclofosfamidă la 38% dintre pacienți
• Bendamustină la 62% dintre pacienți

Profilaxia cu dexametazonă pentru sindromul de eliberare de citokine și neurotoxicitate asociată a fost utilizată la 62% dintre cazuri. Evenimentele adverse au fost frecvente, cu sindrom de eliberare de citokine la 71% și neurotoxicitate la 31% dintre pacienți.

Autorii au analizat mai mulți parametri legați de dinamica limfocitelor:

• Numărul absolut de limfocite la recoltarea pentru leucaferază
• Numărul absolut de limfocite la momentul perfuziei celulelor CAR-T
• Viteza de creștere a limfocitelor în primele 10 zile după perfuzie
• Timpul până la atingerea valorii maxime
• Aria de sub curbă a numărului de limfocite în primele 15 zile

Rezultate

La nivelul întregii cohorte, supraviețuirea mediană fără progresie a fost de 19,1 luni, iar supraviețuirea globală mediană de 22,1 luni.

Analiza numărului absolut de limfocite a evidențiat asocieri prognostice consistente:

• Valori inițiale peste mediană au fost asociate cu prelungirea semnificativă a supraviețuirii fără progresie și a supraviețuirii globale
• Creșterea rapidă a limfocitelor în primele 10 zile a fost asociată cu o rată mai mare de răspuns complet (87% față de 59%) și cu supraviețuire fără progresie prelungită
• Atingerea precoce a valorii maxime, în mai puțin de 10 zile, a fost corelată cu rezultate superioare de supraviețuire

Valoarea mediană a numărului absolut de limfocite la recoltarea inițială a fost de 0,6 × 10⁹ celule/L, scăzând la 0,1 × 10⁹ celule/L la momentul perfuziei. Vârful limfocitar a fost atins, în medie, la 10 zile, cu o valoare mediană de 0,7 × 10⁹ celule/L.

Pacienții care au prezentat:

• Un vârf limfocitar peste mediană în primele 30 de zile
• O arie de sub curbă ridicată a limfocitelor în primele 15 zile

au avut supraviețuire fără progresie și supraviețuire globală semnificativ mai bune. În schimb, raportul dintre numărul absolut de limfocite și monocite nu a avut valoare prognostică în această cohortă.

Semnificație clinică

Rezultatele indică faptul că dinamica limfocitelor reflectă robustețea răspunsului imun declanșat de terapia CAR-T. Un răspuns imun rapid și intens pare să se traducă direct printr-un control mai eficient al bolii.

Importanța practică a acestor observații este majoră, deoarece numărul absolut de limfocite:

• Este ușor de măsurat în practica clinică curentă
• Nu necesită resurse tehnologice avansate
• Poate fi monitorizat frecvent, în timp real

Astfel, pacienții cu o creștere lentă sau insuficientă a limfocitelor ar putea fi identificați precoce ca fiind la risc de recădere și direcționați mai rapid către strategii terapeutice alternative.

Perspective viitoare

Autorii subliniază că, deși studiul este limitat de dimensiunea redusă a eșantionului, consistența rezultatelor susține investigarea numărului absolut de limfocite ca biomarker dinamic în terapia CAR-T. Sunt în desfășurare analize similare la pacienți tratați cu alte tipuri de terapii CAR-T, pentru a valida generalizabilitatea acestor observații.

Concluzie

Acest studiu demonstrează că numărul absolut de limfocite și viteza de expansiune a acestora după terapia CAR-T reprezintă markeri prognostici valoroși pentru supraviețuire și răspuns terapeutic în limfomul non-Hodgkin. Integrarea acestor parametri simpli în evaluarea clinică ar putea contribui la personalizarea managementului pacienților și la optimizarea rezultatelor pe termen lung.