Arcadia

Folosim cuvântul „stres” de nenumărate ori pe zi în diverse situații. Dar știm oare cu adevărat ce înseamnă el? Și, mai ales, știm ce avem de făcut ca să nu-l transformăm într-un factor de risc pentru sănătatea noastră?

Ca definiție de dicționar, stresul înseamnă răspunsul organismului nostru la un factor stresant. Acesta poate fi: un agent chimic sau biologic – fumat, alcool, droguri; un factor de mediu – solicitări la locul de muncă, efort fizic crescut, poziții incomode menținute timp îndelungat, un loc de muncă murdar etc.; stres psihologic – o situație în care considerăm că nu putem face față (ex. divorțul); un factor extern – temperatura prea scăzută sau prea ridicată, un nivel de zgomot crescut, iluminare prea puternică, aglomerație etc.

Etimologic, cuvântul „stres” provine din engleza veche – „destresse”, cuvânt apărut în timpul Evului Mediu și provenit, la rândul lui, din franceza veche care preluase din latină cuvântul „stringerre”. Semnificația lui era de a evidenția, a accentua.

Este meritul lui Hans Selye de a defini pentru prima dată acest fenomen, numindu-l „sindrom de adaptare generală”. Confrații lui l-au numit „sindrom Selye”, dar autorul a revenit, utilizând termenul de „stress response”, care s-a păstrat până în zilele noastre.

În ceea ce privește clasificarea, stresul poate fi împărțit în acut și cronic, după durata sa.

Stresul acut reprezintă un fenomen pozitiv, adaptativ la o situație nou apărută. Rolul lui în istoria omului a fost de a ne permite să supraviețuim pericolelor, de a ne proteja. În timp însă, riscurile vitale s-au diminuat, iar această reacție pozitivă s-a transformat în contrariul ei, în stres cronic, factor cauzator de boală.

După definirea sindromului de stres, au apărut, firește, diferite încercări de a-l cuantifica. Cele mai răspândite aparțin lui Holmes și Rahe din 1967 și Cohen, Kamarck și Mermelstein din 1983. Fără a intra în detalii, se desprind două observații.

Prima se referă la domeniile mari ale vieții cauzatoare de stres: familia și cei apropiați în primul rând (decesul partenerului de viață are cel mai mare punctaj, urmat de divorț), locul de muncă și bunăstarea materială.

A doua observație este că printre cauzele stresului sunt atât lucruri percepute de noi ca negative, dar și multe altele pozitive sau care ne fac plăcere (lărgirea familiei, vacanțele, sărbătoarea de Crăciun, călătoriile). Dovada că lucrurile bune pot cauza stres vine din mai multe studii recente, din care citez „The physical activity paradox” (De Vries, Juriena & Bakker, Arnold – 2022) care demonstrează că activitatea fizică depusă la locul de muncă crește riscul cardiovascular în timp ce sportul făcut în scop recreativ scade acest risc. Autorii recomandă în final ca, indiferent de cât de greu este efortul fizic profesional, să nu se renunțe la sport în timpul liber.

Citiți continuarea articolului:

https://www.arcadiamedical.ro/medinfo/stresul-factor-de-risc-cardiovascular